text: lector univ. dr. Cristina Liana PUȘCAȘ
Gheorghe Domuța s-a născut la 16 februarie 1900, în Homorodu de Sus, jud. Satu Mare, fiind primul dintre cei cinci copii (patru băieţi și o fată) a unor țărani români greco-catolici. Primele clase primare le-a urmat în satul natal, iar clasele de liceu la Liceul Călugărilor Premonstratenzi din Oradea, apoi la Liceul Greco-Catolic din Beiuş, iar ultimele două clase ale ciclului preuniversitar la nou înfiinţatul liceu românesc din Satu Mare. În anul 1925 îşi ia licenţa în Geografie şi Istorie, la Universitatea din Cluj-Napoca.
Și-a început cariera didactică la nou-înființatul liceu din Zalău (1925-1929). În anul 1932, Gheorghe Domuța s-a căsătorit cu Viorica Hetco, fiica protopopului greco-catolic de Beiuş, dr. Valeriu Hetco. Cei doi soți se mută la Oradea, profesorul predând la Şcoala Normală Română Unită. Familia trăieşte în anii următori bucuria naşterii copiilor: Maria mai întâi, apoi Lygia-Georgetta, Dorin-Valeriu şi – în refugiul de la Beiuş – Florin-George.
Simte vocaţia preoţească, iar după finalizarea studiilor de Teologie, a fost hirotonit preot în 1939. În ianuarie 1948, Gheorghe Domuța a fost numit director interimar al Școlii Normale Române Unite din Oradea. Intrat în vizorul Siguranței, notele informative au rolul de a-l discredita. Informatorul Vespasian nota faptul că profesorul Domuța ar fi afirmat că „alegerile sunt fără rost, din moment ce sunt numai două liste, amândouă depuse de guvern, pentru a avea opoziție oficială. Exact după sistemul rusesc, pentru a induce lumea în eroare”. A fost arestat într-o noapte de la începutul lunii martie 1948 și întemniţat, timp de patru luni, la Gherla.
Sfânta Liturghie, oficiată acasă, în clandestinitate
În vara anului 1948, în urma aşa numitei „reformă a învăţământului”, Şcoala Normală Română Unită a fost desfiinţată, profesorul Domuța fiind transferat la Liceul Emanuil Gojdu. După desfiinţarea Bisericii Române Unite, Gheorghe Domuța a continuat să oficieze Sfânta Liturghie acasă, în clandestinitate.
A fost arestat pe 6 iunie 1952, fiind acuzat de „divulgare de secret de stat” și a primit o condamnare administrativă de 3 ani. „La data de 17 mai (1952 – n.n.) a fost semnalat că la ora de geografie ținută la Liceul nr. 1 de Băieți, a spus «Nu știu dacă este secret sau nu, însă trebuie să vă spun că la Băița se exploatează uraniul din care se fabrică bombe atomice»”, se arată într-un raport al Securității.
De la Penitenciarul Oradea a fost mutat la Ghencea. „Lagărul de la Ghencea era improvizat în nişte vechi barăci ce slujiseră trupelor germane, supraaglomerat şi fără condiţii elementare de igienă. A petrecut o iarnă cumplită; condiţiile erau foarte grele”, povestește Dorin Valeriu Domuța, fiul lui Gheorghe Domuța.
Tracasat și umilit la începutul fiecărui an școlar
De la Văcăreşti, Gheorghe Domuța a fost transferat la Ferma Dudu, o exploatare agricolă a MAI aproape de Bucureşti, la muncă.
După eliberare, i s-a refuzat, timp de aproape un an, reîncadrarea în învăţământ. Când a fost în sfârşit reîncadrat, a fost tracasat şi umilit, la începutul fiecărui an şcolar „înjghebându-i-se bucăţi de catedră din ore disparate la diverse şcoli de cartier, fiind obligat să predea materii diverse, adesea fără legătură cu pregătirea sa”, mărturisește fiul, Dorin Valeriu Domuța.
Gheorghe Domuța s-a pensionat în 1960 și s-a sfârşit din viaţă la 16 martie 1993, la venerabila vârstă de 93 de ani, alături de cei dragi, în casa pe care a construit-o şi care i-a fost atât de dragă.
Bibliografie:
- Informații oferite de Dorin Valeriu Doma, fiul lui Gheorghe Domuța. Arhiva personală Cristina Liana Pușcaș
- Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
Cristina Liana PUȘCAȘ este doctor în Istorie, lector universitar la Universitatea din Oradea, vicepreședintele Asociației Cei 40 de Mucenici.
Mai multe date şi istorisiri puteţi găsi pe www.memoriarezistentei.ro
Doritorii pot sprijini Asociația Cei 40 de Mucenici
Datele Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici”: CIF: 31340614; / COD IBAN: RO43BRDE050SV63246520500
Cel mai important proiect al Asociației este Memorialul Rezistență și Represiune în Bihor. http://www.memoriarezistentei.ro/memorialul-rezistenta-si-represiune-in-bihor/
L-am cunoscut, este drept doar sumar, nu stiam insa cat a fost de chinuit de “sistem”! Doamna Lygia Domuta – fiica – mi-a fost profesoara de limba franceza. Filolog adevarat, care nu a facut niciodata rabat de la exigenta. Ii sunt recunoscator pentru ceea ce m-a invatat.