Fraudă cu jocuri de noroc, anchetată de Parchetul General. Sute de aparate, unele amplasate în Bihor și Satu Mare, au fost modificate ilegal

Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a cinci persoane, acuzate de evaziune fiscală și complicitate la evaziune. Este vorba despre un cetățean maghiar și patru cetățeni români suspectați de implicare în fraudarea obligațiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului/contorului aparatelor electronice de jocuri de noroc.

Potrivit procurorilor, cetățeanul maghiar administra trei firme din Târgu Mureș și una din județul Satu Mare, care aveau ca obiect de activitate organizarea de jocuri de noroc. Prin intermediul acestor societăți erau exploatate 283 de aparate de jocuri de noroc, amplasate în  peste 200 de locuri din județele Bacău, Bihor, Brașov, Călărași, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiș și Vâlcea.

”Societățile comerciale închiriau spații comerciale situate atât în mediul urban, cât și rural (de regulă în incinta unor localuri de alimentație publică), în care erau puse în exploatare aparate de joc, urmare a încheierii unor contracte cu proprietarii localurilor respective (chiria lunară fiind de aproximativ 1.200 lei/ aparat). Pe lângă contract, între cele două părți se încheia și o înțelegere neoficială prin care se stabileau cotele părți din încasările rezultate pe parcursul unei luni, de regulă 60% din câștiguri pentru societățile controlate și 40% pentru proprietarul firmei care a pus la dispoziție spațiul necesar”, au transmis procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Anchetatorii susțin că în activitățile ilicite erau implicați persoana responsabilă cu întocmirea evidențelor contabile și responsabilii cu deconturile lunare, cu toții angajați cu contract de muncă în cadrul societăților menţionate.

Asupra mecanismelor și sistemelor de contorizare ale aparatelor erau efectuate intervenții în scopul diminuării sumelor declarate, înregistrate și impozitate ca venituri și colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării. Acțiunile încălcau prevederile legii care impun ca intervențiile asupra aparatelor să se facă ”doar în prezența reprezentanților Biroului Român de Metrologie Legală, care ulterior au obligativitatea legală de a sigila aparatele”.

”Principalele modalități concrete utilizate pentru falsificarea mecanismelor/ sistemelor de contorizare ale terminalelor de jocuri de noroc electronice utilizate de persoanele susmenționate constau în modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor prin resoftarea memoriilor amplasate pe plăcile de bază ale terminalelor de jocuri de noroc, modificarea contorului mecanic de ieșire (metodă ce nu necesită intervenția fizică în aparat, precum și scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câștig prin instalarea unor dispozitive artizanale numite,, frâne”, care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câștiguri mari (jackpot mare)”, au explicat anchetatorii.

În fiecare zi erau raportate datele reale înregistrate de indexurile aparatelor, iar ulterior, în funcție de cuantum, erau stabilite sumele nesupuse fiscalizării. Pentru aceasta erau întocmite documente justificative pe circa 30% din sumele obținute în urma exploatării terminalelor de joc. Concomitent era întocmit registrul de casă, astfel încât soldul de casă să corespundă cu numerarul efectiv rămas în casierie.

În cazul unor controale inopinate ale autorităților fiscale, ”diferențele negative existente între sumele aflate în casieriile locațiilor și cele rezultate scriptic din consultarea indexului/contorului aparatelor de joc asupra cărora nu s-a intervenit în timp util erau justificate prin emiterea în fals de dispoziții de plată corespunzătoare unor sume acordate drept câștiguri clienților”.  

Tot printr-o dispoziție de plată emisă la sfârșit de lună către un jucător câștigător erau justificate sumele de bani care sunt retrase din aparatele de jocuri și erau însuşiţi fără să fie fiscalizaţi.

În acest mod, între anii 2015-2016, nu a fost înregistrat în evidența contabilă și în declarațiile fiscale un profit de peste 1,5 milioane de lei, care a dus la un prejudiciu produs bugetului de stat în valoare de 390.000 de lei.

”Pe parcursul instrumentării prezentei cauze, s-a dipus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unui număr de 283 de aparate de jocuri de noroc, identificate și indisponibilizate întrucât au fost folosite la săvârșirea faptelor reținute în sarcina inculpaților. De asemenea, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea inculpaților, dintre care unele situate pe teritoriul Ungariei, instituirea măsurii realizându-se prin cooperare judiciară internațională”, au precizat procurorii.

Prin rechizitoriu s-a propus menţinerea tuturor măsurilor asiguratorii dispuse în cauză, iar pe 27 mai dosarul a fost trimis Tribunalului București. Unul dintre inculpați, acuzat de complicitate la evaziune fiscală, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, care a fost admis de Tribunalul Mureș.