• Contact
duminică, martie 5, 2023
  • Login
No Result
View All Result
Bihor Just
19 °c
Oradea
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
No Result
View All Result
Bihor Just
No Result
View All Result

O excepție ridicată de deținutul-student la Drept Zsolt Csaba Erli, cu privire la recursul compensatoriu, a fost admisă de CCR | Motivarea deciziei

by Veronica Bursașiu
25/06/2022
in Prim Plan, Recomandate, Stiri
0 0
0
O excepție ridicată de deținutul-student la Drept Zsolt Csaba Erli, cu privire la recursul compensatoriu, a fost admisă de CCR | Motivarea deciziei

CCR a admis execepția de neconstituționalitate ridicată de Zsolt Csaba și a stabilit că la calculul termenelor pentru recursul compensatoriu să poată fi adăugat și intervalul petrecută de un deținut în tranzit | sursă foto: ziarmm.ro

0
SHARES
1.1k
VIEWS
Share on FacebookShare on Twitter

Curtea Constituțională a României (CCR) a explicat, printr-o decizie publicată, vineri, pe pagina de internet a instanței, care au fost argumentele pentru care a declarat neconstituționale dispozițiile unui articol din Legea 254/2013, care reglementa recursul compensatoriu. Deși au fost abrogate în 2019, normele care ofereau reduceri din pedepsele privative de libertate ca urmare a condițiilor necorespunzătoare de detenție continuau să-și producă efectele.

Zsolt Erli | sursă foto: ziarmm.ro

Totuși, în virtutea principiului acțiunii legii penale mai favorabile, cei care au comis infracțiuni sau erau în spatele gratiilor în perioada cât legea era în vigoare pot beneficia de reducerea pedepselor pentru condițiile necorespunzătoare din penitenciare. Decizia CCR în cauză face ca la calculul termenelor pentru recursul compensatoriu să poată fi adăugat și intervalul petrecută de un deținut în tranzit.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată, printre alții, de Zsolt Csaba Erli, deținutul condamnat la 30 de ani de închisoare pentru evaziune și devenit, în timpul detenției, student la Drept.

De precizat că, în luna aprilie a acestui an, Erli a reușit să-i convingă pe judecătorii Tribunalului Bihor să-i admită o altă cerere de sesizare a Curți Constituționale într-un caz care a pornit de la refuzul administrației închisorii de a-l lăsa să primească mâncare gătită de la membrii familiei.


”Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.55 ind.1 alin.(5) lit.b) din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituționale”, se arăta într-un comunicat al CCR din 17 mai 2022.

Art. 55 ind.1 alin.(5) lit.b) din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal – ”în sensul prezentului articol, nu se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare ziua sau perioada în care persoana a fost: (…) b) în tranzit.”

Argumentele CCR – extras din Decizia 293/17 mai 2022:

33. Curtea reține că, prin Decizia nr.242 din 8 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.677 din 8 iulie 2021, paragrafele 62 și 63, referitor la obiectul de reglementare al dispozițiilor art.551 din Legea nr.254/2013, a constatat că acestea se referă la instituirea unui mecanism de calculare a pedepsei executate efectiv în cazul plasării persoanei condamnate în condiții necorespunzătoare de cazare, mecanism aplicabil în cazul analizării condițiilor de acordare a liberării condiționate. Cu privire la scopul  reglementării, Curtea, prin Decizia nr.760 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.295 din 8 aprilie 2020, paragrafele 14 și 17, a reținut, pe de-o parte, că dispozițiile legale se referă la instituirea unei măsuri compensatorii pentru condiții necorespunzătoare în cazul cazării în centrele de detenție din România a persoanelor aflate în executarea unor pedepse privative de libertate ori a unor măsuri preventive, iar, pe de altă parte, că soluția legislativă urmărește remedierea problemelor structurale legate de supraaglomerare, precum și a urmărilor acestora, în așa fel încât să fie respectate dispozițiile art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care interzic în termeni categorici tortura sau tratamentele și pedepsele inumane sau degradante. Totodată, prin Decizia nr.423 din 23 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.721 din 11 august 2020, paragraful 21, Curtea a observat că, potrivit expunerii de motive a Legii nr.169/2017, reglementarea are ca scop acordarea unei compensații persoanelor care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă, contribuind, în același timp, la degrevarea penitenciarelor.

Mecanismul astfel instituit este caracterizat ca fiind o vocație a  ”condamnatului”, legiuitorul delimitând astfel sfera destinatarilor beneficiului legal al compensării. Totodată, prin Decizia nr.620 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.82 din 26 ianuarie 2021, Curtea a statuat că această modalitate de calcul se aplică, spre deosebire de celelalte prevăzute de art.96 din Legea nr.254/2013, și persoanelor condamnate la detențiunea pe viață. Așa fiind, rezultă că, în principiu, mecanismul de calculare a pedepsei executate efectiv în cazul plasării persoanei condamnate în condiții necorespunzătoare de cazare este aplicabil tuturor persoanelor condamnate la detențiunea pe viață sau la pedeapsa închisorii.

34. Curtea constată că dispozițiile art.551 alin.(5) din Legea nr.254/2013 instituie o excepție de la această regulă, în sensul că nu se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare ziua sau perioada în care persoana a fost internată în infirmeriile din cadrul locurilor de deținere, în spitalele din rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor, a Ministerului Afacerilor Interne sau din rețeaua sanitară publică ori în tranzit. În ceea ce privește prima ipoteză, reglementată de dispozițiile art.551 alin.(5) lit.a) din Legea nr.254/2013, Curtea observă că instanța de contencios constituțional a statuat deja că aceasta nu încalcă prevederile art.16 din Constituție. În ceea ce privește ipoteza reglementată de art.551 alin.(5) lit.b) din Legea nr.254/2013, Curtea observă că aceasta are în vedere perioada în care persoana condamnată se află „în tranzit”.

35. Curtea reține că, potrivit Regulamentului de aplicare a Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.157/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.271 din 11 aprilie 2016, și a Deciziei directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nr.704/2016 privind profilarea locurilor de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.912 din 14 noiembrie 2016, atât „persoanele private de libertate aflate în tranzit”, cât și cele care nu sunt considerate a fi aflate în tranzit sunt reprezentate de persoane condamnate aflate în executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață și de persoane față de care s-a dispus măsura preventivă a arestului preventiv, fără nicio deosebire.

37. În continuare, Curtea apreciază că trebuie analizat în ce măsură diferența de situație dintre categoriile anterior menționate poate apărea din punctul de vedere al locului de deținere. Curtea reține că, potrivit art.1 lit.f) din Decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nr.704/2016, se aprobă profilarea locurilor de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu următorul cuprins: „stabilirea locurilor de deținere în care se efectuează tranzitul persoanelor private de libertate transferate între unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, conform anexei nr.6 la această decizie” (anexă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.912bis din 14 noiembrie 2016). Curtea observă că toate aceste locuri de deținere sunt subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, fiind, în primul rând, destinate executării pedepselor privative de libertate.

38. Totodată, Curtea observă că față de niciunul dintre aceste locuri de deținere nu există prezumția respectării sau nerespectării normelor necesare cazării corespunzătoare. Astfel, pentru persoanele care execută pedeapsa în aceste locuri de deținere se va analiza pentru fiecare zi/perioadă îndeplinirea/neîndeplinirea acestor condiții. În egală măsură, persoanele aflate în tranzit în aceste penitenciare sunt cazate în spații de deținere față de care, de asemenea, nu subzistă prezumția respectării sau nerespectării normelor necesare cazării corespunzătoare. Chiar și în cazul organizării unor spații speciale de detenție în cadrul acestor locuri de deținere, utilizate exclusiv pentru persoanele private de libertate aflate în tranzit, nu se poate institui o prezumție absolută a respectării sau a nerespectării de către acestea a condițiilor unei cazări corespunzătoare.

39. Așa fiind, Curtea constată că, din perspectiva locurilor de deținere, nu poate fi decelată o diferență între categoria persoanelor care execută pedeapsa în aceste locuri de deținere și categoria persoanelor private de libertate aflate în tranzit. Or, în condițiile în care, indiferent de interpretarea dată noțiunii de „persoane private de libertate aflate în tranzit”, se constată că nu există nicio diferență între aceste persoane și persoanele care execută pedeapsa în locurile de deținere în care se efectuează tranzitul celor dintâi nu poate fi acceptată nici modalitatea de reglementare a dispozițiilor art.551 alin.(5) lit.b) din Legea nr.254/2013. Cu alte cuvinte, din perspectiva mecanismului de calculare a pedepsei executate efectiv în cazul plasării persoanei condamnate în condiții necorespunzătoare de cazare, Curtea reține că între o persoană care execută pedeapsa într-un loc de deținere și o altă persoană care, pentru anumite perioade de timp, se află temporar în același loc de deținere ca prima nu există nicio diferență de situație care să determine aplicarea unui tratament diferit.

40. Având în vedere cele anterior expuse, rezultă că, prin dispozițiile art.551 alin.(5) lit.b) din Legea nr.254/2013, legiuitorul a instituit un tratament diferit unor situații identice, fără a exista un criteriu obiectiv și rațional, ceea ce contravine prevederilor art.16 din Constituție.

41. Curtea apreciază că în cauza de față este incident art.16 alin.(1) din Constituție, teza referitoare la interzicerea discriminării, fapt ce are ca
urmare aplicarea dispozițiilor art.55 indice 1 alin.(1)-(4) și alin.(6)-(8) din Legea nr.254/2013 și pentru perioada aflării în tranzit a persoanelor private de  libertate, dacă se constată că această perioadă a fost executată în condiții necorespunzătoare.

DOCUMENT – Decizia nr.293 din 17 mai 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.55 indice 1 alin.(5) din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal:

⇗ Open full size image
0 of 0
Tags: CCRdeținutexcepțierecursul compensatoriustudent la DreptZsolt Csaba Erli
Veronica Bursașiu

Veronica Bursașiu

Next Post
Încă 5 magistrați pleacă din Justiție | Printre ei, o judecătoare de la Tribunalul Bihor

Jurisprudență | Tribunalul Maramureș - Măsura arestului la domiciliu îşi atinge scopul, respectiv excluderea riscului de comitere a unor astfel de fapte şi buna desfăşurare a procesului penal

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cautare

No Result
View All Result

Legaturi utile

  • Uniunea Națională a Barourilor din România
  • Baroul Bihor
  • Baroul Satu Mare
  • Ministerul Justiției
  • Ministerul Public
  • Consiliul Superior al Magistraturii
  • Înalta Curte de Casație și Justiție
  • Avocatul Poporului
  • Uniunea Națională a Notarilor Publici
  • Direcția Națională Anticorupție
  • DIICOT

Categorii

  • Anchete
  • Anunțuri
  • Avocatura
  • Citatul zilei
  • Cultură
  • Economie
  • Eveniment
  • Fara categorie
  • Gura pamfletarului
  • Haz de necaz
  • Interviu
  • Invitatul săptămânii
  • Lectii
  • Opinii
  • Povești dureroase – povești care nu trebuie uitate!
  • Prim Plan
  • Prim Plan 2
  • Procese
  • Recomandate
  • Satu Mare
  • Sistemul judiciar
  • Stiri
  • Video

Articole recente

  • Viceprimarul unui municipiu din Bihor, monitorizat de primar după ce a obținut creșterea salariilor angajaților în consiliul local. Stă, în medie, ceva, peste 3 ore la lucru
  • Fenomen rar pe un lac din Apuseni surprins de președintele Rescue Transilvania
  • Cum a evoluat prețul chiriilor. Cum se raportează Oradea la marile orașe
  • Egis, consultanță de peste 40 milioane de lei pentru electrificarea căii ferate Poieni –Aleșd și Aleșd-Frontieră
  • Judecătorul Ovidiu Galea, cerere de pensionare. Sfatul magistratului pentru viitorii judecători: Să facă tot ce le stă în putință ca, dacă vor fi oameni nemulțumiți în urma judecăților lor, să nu fie nimeni NEDREPTĂȚIT…

Arhive

  • martie 2023
  • februarie 2023
  • ianuarie 2023
  • decembrie 2022
  • noiembrie 2022
  • octombrie 2022
  • septembrie 2022
  • august 2022
  • iulie 2022
  • iunie 2022
  • mai 2022
  • aprilie 2022
  • martie 2022
  • februarie 2022
  • ianuarie 2022
  • decembrie 2021
  • noiembrie 2021
  • octombrie 2021
  • septembrie 2021
  • august 2021
  • iulie 2021
  • iunie 2021
  • mai 2021
  • aprilie 2021
  • martie 2021
  • februarie 2021
  • ianuarie 2021
  • decembrie 2020
  • noiembrie 2020
  • octombrie 2020
  • septembrie 2020
  • august 2020
  • iulie 2020
  • iunie 2020
  • mai 2020
  • aprilie 2020
  • martie 2020
  • ianuarie 2020
Site-ul bihorjust.ro şi conținutul acestuia sunt protejate de Legea drepturilor de Autor din România şi de dispoziţii privitoare la copyright aplicabile în alte teritorii din afara ţării. Preluarea de pe site-ul bihorjust.ro a materialelor (text, foto şi/sau video) purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală se poate face doar cu citarea sursei, cu URL/hyperlink, în limita a 250 de semne.

Categorii

  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

Legal

  • Termeni Și Condiții
  • Declinarea responsabilității
  • Politica de confidentialitate

Site

  • Contact
2020 BihorJust.ro. Toate drepturile rezervate.
No Result
View All Result
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

© 2020 BihorJust.ro

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
Confidențialitate și cookie-uri: acest sit folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor. Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: POLITICĂ COOKIE-URI.
Urmareste-ne pe facebook!

Rămâi la curent cu actualitatea cu un simplu click pe butonul follow. 

Follow