Episcop condamnat la 8 ani de închisoare pentru viol

Fostul episcop al Huşilor, Corneliu Bârlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă, trimis în judecată pentru viol şi alte agresiuni sexuale, a fost condamnat, miercuri, la opt ani de închisoare cu executare, potrivit unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut astfel hotărârea anterioară a Curţii de Apel Galaţi.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul declarat de fostul ierarh bisericesc, menținând astfel hotărârea instanței inferioare, care îl găsise vinovat pentru viol în formă continuată și agresiune sexuală. Este pentru prima dată în istoria Bisericii Ortodoxe Române când un caz de o asemenea amploare se finalizează cu o condamnare definitivă.

Cazul a ieșit la lumină în urmă cu cinci ani, în urma unei investigații jurnalistice realizate de echipa „Să fie lumină”. Ancheta a dezvăluit o rețea de abuzuri sistematice comise asupra elevilor de la Seminarul Teologic „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Huși, atrăgând atenția publicului și a autorităților.

În același dosar, arhimandritul Sebastian Jitaru, figură cunoscută în cadrul Episcopiei Hușilor, a primit o pedeapsă de 14 ani și 2 luni de închisoare, după ce i-a fost redusă cu un an sentința anterioară. Cei doi au fost inculpați pentru comiterea a peste 100 de acte de viol și agresiune sexuală.

Pe lângă pedepsele privative de libertate, instanța a impus și interdicții severe. Corneliu Bârlădeanu nu va mai putea ocupa funcții publice timp de cinci ani după ispășirea pedepsei și are interdicția de a intra în contact cu victimele sale.

Judecătorii au obligat cei doi inculpați, împreună cu Episcopia Hușilor și Seminarul Teologic, la plata în solidar a 170.000 de euro cu titlu de daune morale, precum și la acoperirea unor cheltuieli judiciare în valoare de aproape 100.000 de lei.

Trei clerici, printre care și Sebastian Jitaru, l-au amenințat pe episcop cu difuzarea unor materiale compromițătoare. Aceștia au fost ulterior condamnați pentru șantaj, dar ancheta s-a oprit la acel moment, fără a fi aprofundat conținutul înregistrărilor.

Situația s-a schimbat radical după ce jurnaliștii de la „Să fie lumină” au prezentat public dovezi care nu ajunseseră la anchetatori, inclusiv un videoclip ce surprindea clar un act de abuz sexual, dar care fusese „rătăcit” în timpul cercetărilor. Presiunea mediatică a determinat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași să redeschidă dosarul, ceea ce a condus în final la pronunțarea acestei decizii definitive.

Deși și-a anunțat retragerea din funcție în anul 2017, Corneliu Bârlădeanu a păstrat până recent titlul de episcop retras. În toți acești ani, a locuit la Mănăstirea Văratec, fiind considerat a fi în penitență. A respins constant acuzațiile formulate împotriva sa, susținând prin intermediul avocatului că materialele video prezentate ar fi fost falsificate.

‘Inculpatul Jitaru Sebastian Cristi urmează să execute pe lângă pedeapsa rezultantă de 14 ani și două luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și g) din Codul penal, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a comunica cu persoanele vătămate și de a se apropia la mai puțin de 500 de metri de acestea și dreptul de a exercita funcția de preot pe o durată de 5 ani, care se va executa în condițiile art. 68 alin. (1) lit. c) din Codul penal. Deduce din pedeapsa aplicată durata măsurilor preventive privative de libertate dispuse față de apelantul inculpat Jitaru Sebastian Cristi, respectiv reținerea și arestarea preventivă de la 15.06.2017-10.11.2017, perioada executată din 14.03.2019 – 22.02.2022, precum și reținerea și arestarea preventivă din 21.05.2020- 05.06.2020’, precizează hotărârea ICJJ.

Într-un comunicat de presă publicat pe site-ul Episcopiei Hușilor se precizează că gravitatea faptelor săvârșite de cei doi este sporită de statutul acestora de slujitori ai Bisericii, persoane care ar fi trebuit să fie exemple de moralitate.

‘Episcopia Hușilor a luat act de hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, de condamnare a fostului episcop de Huși, Onilă Cornel și a numitului Jitaru Sebastian și de finalizarea acestui proces care, din nefericire, confirmă indubitabil faptele extrem de grave și imorale săvârșite de cei doi condamnați. Așa cum am menționat și în luările de poziție anterioare, considerăm că gravitatea faptelor celor doi este sporită de statutul pe care l-au avut, de slujitori ai Bisericii, care aveau menirea să fie, prin excelență, exemple de moralitate și de respect față de demnitatea persoanei umane. De aceea, regretăm profund suferințele cauzate victimelor, precum și sminteala produsă de acest caz greu de imaginat sau de anticipat, precizând, încă o dată, faptul că nicio instituție nu poate fi confundată cu o persoană, indiferent de poziția vremelnică avută și de ceea ce pretindea că reprezintă. În același timp, avem o responsabilitate spirituală asupra tuturor celor care privesc înspre slujitorii Bisericii ca înspre repere ale asumării și punerii în practică a unei concepții de viață creștină, inspirată din Evanghelie, care condamnă, cu fermitate, orice formă de abuz și nedreptate, răsunându-ne în conștiință, cu fiecare sminteală creată, cuvintele Sfântului Apostol Pavel: ‘căci numele lui Dumnezeu din pricina voastră, este hulit între neamuri’ (Romani 2, 24)’, afirmă sursa citată.

Reprezentanții Episcopiei Hușilor au amintit că, începând cu luna august 2017, instituția nu a mai avut niciun fel de legătură cu Cornel Onilă și Sebastian Jitaru, de faptele cărora susțin că se delimitează total și au transmis că își cer iertare pentru ‘tot răul’ produs de cei doi.

‘Delimitându-ne total de faptele săvârșite de cele două persoane acum condamnate, ne cerem iertare pentru tot răul produs de către acestea, în primul rând victimelor, dar și tuturor celor care, interacționând cu acest caz cutremurător și smintitor, ar fi putut pune la îndoială rolul și locul Bisericii în viața credincioșilor și a societății. În egală măsură, ne manifestăm întreaga compasiune și înțelegere față de persoanele vătămate, suntem deplin solidari cu acestea, conștientizând dramele la care au fost supuse’, se mai arată în comunicat.

Episcopia Hușilor a anunțat, totodată, că a luat act și de dispoziția instanței prin care, în calitate de parte responsabilă civilmente, a fost obligată la repararea, în solidar, a prejudiciului material cauzat victimelor, subliniind că decizia nu reflectă o culpă morală sau instituțională a eparhiei.

‘Subliniem, cu toată claritatea, că această hotărâre nu reflectă o culpă morală sau instituțională a Episcopiei Hușilor, ci este expresia unei norme legale care angajează răspunderea civilă pentru fapta altuia, fără a presupune implicarea, acceptarea sau cunoașterea prealabilă a faptelor săvârșite de cei doi condamnați. Răspunderea civilă este atrasă ca un mecanism automat de compensație, potrivit legii, cu un potențial rol reparator eficient, victimele evitând astfel insolvabilitatea celor doi condamnați. Din acest motiv, Episcopia Hușilor a contestat, la vremea cuvenită, îndeplinirea condițiilor legale privind atragerea răspunderii solidare, ca parte responsabilă civilmente. Gestionând patrimoniul Bisericii, Episcopia Hușilor are responsabilitatea administrării acestuia într-o manieră în care să răspundă cât mai optim și transparent lucrării social-filantropice, pastorale, culturale și edilitare a Eparhiei, în acord cu nevoile credincioșilor, iar nu să suporte prejudiciile create de cei care, în contradicție flagrantă cu menirea lor, au săvârșit abuzuri sexuale’, mai transmit reprezentanții Episcopiei Hușilor. – conform Agerpres.