În practica judiciară s-a pus problema consecințelor pe care le poate avea efectuarea unor acte de urmărire penală fără încunoștiințarea apărătorului suspectului sau inculpatului cu privire la efectuarea acestora, deși avocatul a formulat cerere în acest sens. (CA Brașov)
- Materia: penal
- Subcategoria: alte tipuri de cauze
- Acte normative incidente: Decizia Curții Constituționale nr. 302/2017; art. 281–282 C.p.p.
- Cuvinte cheie: nulitate acte de urmărire penală, drept la apărare
Într-o opinie, s-a apreciat că este vorba despre o încălcare a dreptului la apărare al suspectului sau inculpatului de natură a atrage sancțiunea nulității relative, că vătămarea rezultă din chiar încălcarea legii, iar în cazul în care probele administrate sunt defavorabile persoanei cercetate este îndeplinită și condiția imposibilității ca vătămarea să fie înlăturată altfel decât prin anularea actului.
Într-o altă opinie s-a apreciat că nu ne aflăm în prezența vreunui caz de nulitate (absolută sau relativă), că neparticiparea avocatului inculpatului la efectuarea unor acte de urmărire penală nu constituie o încălcare a dreptului la apărare, câtă vreme urmărirea penală este nepublică, iar adresarea de întrebări martorilor de către avocat este o obligație, iar nu o facultate prevăzută de lege.
Nuanțându-se această ultimă opinie, s-a arătat și că este necesară analiza incidenței nulității relative în cauză, că vătămarea trebuie dovedită de persoana care o invocă și că, în condițiile în care în faza cercetării judecătorești se poate solicita readministrarea probelor administrate în cursul urmăririi penale, vătămarea poate fi înlăturată.
Opinia INM a fost în sensul că, față de dispozițiile exprese ale art. 281–282 C.p.p., în cauză nu se poate discuta despre incidența nulității absolute, cazurile în care aceasta intervine fiind limitativ reglementate de lege.
Având în vedere caracterul virtual al nulității relative, sancțiune ce poate fi atrasă de încălcarea oricărei norme legale, cu condiția ca prin aceasta să se fi produs o vătămare care nu poate fi înlăturată în alt mod, în cauză este necesară analiza îndeplinirii condițiilor pentru existența acesteia.
În condițiile în care, pentru a discuta despre o vătămare, încălcarea normei de drept trebuie să aibă drept consecință o afectare a drepturilor procesuale ale persoanei, iar în situația supusă analizei a fost încălcat dreptul la apărare al suspectului sau inculpatului, considerăm că această condiție este îndeplinită.
Concluzia are în vedere și considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 302/2017, potrivit cărora în cazul nulităţii relative, vătămarea se referă la o încălcare a normelor ce are drept consecinţă o afectare a drepturilor procesuale ale persoanei îndreptăţite de a o invoca. Astfel, teoretic, orice încălcare de către organul de urmărire penală a normelor relative la drepturile procesuale poate determina o vătămare (par. 61).
În ceea ce privește posibilitatea înlăturării vătămării produse altfel decât prin anularea actului, aceasta va forma obiectul analizei în concret a magistratului, în cauza dedusă judecății, însă, în condițiile care proba administrată în lipsa apărătorului este defavorabilă inculpatului, șansele menținerii actului sunt, în opinia noastră, reduse, chiar și la o analiză teoretică (a se vedea, în același sens, Î.C.C.J., S. pen., încheierea nr. 55/14.01.2015 și încheierea nr. 225/29.09.2015, citate după Teodor Manea, Andreea Simona Uzlău, Corina Voicu, Camera preliminară. Practică judiciară, București, Ed. Hamangiu 2017, pag. 187 și 259).
În cadrul dezbaterilor, punctul de vedere exprimat de reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost în sensul că, potrivit practicii instanței supreme, este necesar a se analiza incidența nulității relative, o eventuală vătămare urmând a fi remediată prin reaudierea martorului în cursul judecății. Acest punct de vedere a fost însușit, în unanimitate, de către participanți.
Această problemă de drept a fost discutată cu ocazia întâlnirii președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, dedicată discutării aspectelor de practică neunitară în materia dreptului penal și dreptului procesual penal – Curtea de Apel București, 16-17 mai 2019.
