Asociațiile Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție au denunțat, printr-un comunicat, încercarea președintelui Klaus Iohannis de manipulare a opiniei publice prin intermediul postării de pe Facebook din 4 martie 2021. Este vorba despre textul prin care șeful statului a cerut ministrului Justiției să explice public de urgență cum s-a ajuns ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat. ”Reamintim opiniei publice că dosarul la care face referire Președintele României a fost clasat în vara anului 2020, în timp ce actualul ministru al justiției avea doar calitatea de persoană vătămată în dosarul ”10 august”, iar portofoliul Justiției era deținut de dl Cătălin Predoiu, pentru care dl Președinte a avut public numai cuvinte de apreciere”, se arată în comunicatul celor două asociații, al cărui text îl redăm, integral, în continuare.
”Răspunderea politică pentru buna funcționare a sistemului judiciar trebuie să fie asumată de decidenții politici responsabili de numirea în înaltele funcții de conducere din parchete în cursul anului 2020, în contextul întârzierii nepermise a modificărilor necesare ”legilor justiției”
Asociația „FORUMUL JUDECĂTORILOR DIN ROMÂNIA” și Asociația „INIȚIATIVA PENTRU JUSTIȚIE” denunță încercarea de manipulare a opiniei publice prin intermediul postării de pe Facebook a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, din data de 4 martie 2021, prin care cere „Ministrului Justiției să explice public de urgență cum s-a ajuns ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat” și solicită „Ministrului Justiției și Ministrului de Interne să găsească soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă”.
Reamintim opiniei publice că dosarul la care face referire Președintele României a fost clasat în vara anului 2020, în timp ce actualul ministru al justiției avea doar calitatea de persoană vătămată în dosarul ”10 august”, iar portofoliul justiției era deținut de dl Cătălin Predoiu, pentru care dl Președinte a avut public numai cuvinte de apreciere.
Atât dna Giorgiana Hosu, fost procuror șef al DIICOT, care a fost unul din procurorii de caz în dosar, cât și dna Gabriela Scutea, procuror general al PÎCCJ, care putea verifica, în calitate de procuror ierarhic superior, actele de urmărire penală, au fost numite în înaltele funcții de conducere de Președintele României, la propunerea aceluiași ministru al justiției, dl Cătălin Predoiu, în ciuda avizului negativ înaintat de Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, calificat de Președintele României drept „superficial”, precum și a numeroaselor avertismente publice ale asociațiilor profesionale ale magistraților privind încălcarea recomandărilor din rapoartele Comisiei Europene din cadrul MCV și a avizelor Comisiei de la Veneția care solicitau ca numirea și revocarea în funcțiile cele mai înalte din parchete să se realizeze printr-o procedură transparentă și bazată pe criterii obiective (”sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt”), în cadrul căreia Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mult mai important.
Cu ocazia numirii doamnelor Scutea și Hosu în funcțiile de rang înalt, dl Președinte a declarat presei următoarele: „M-am bucurat că selecția organizată de domnul ministru Predoiu a scos la iveală trei candidați pe care îi consider foarte buni și mi-a făcut mare plăcere să îi numesc în funcție”.
Precizăm că procurorii își desfășoară activitatea în baza principiilor legalității și controlului ierarhic, autoritatea ministrului justiției asupra procurorilor neinterferând, potrivit legii, cu activitatea de urmărire penală, și că justiția se înfăptuiește exclusiv de instanțele judecătorești.
Prin urmare, răspunderea juridică pentru situația la care s-a ajuns ar putea reveni numai procurorilor de caz, procurorilor șefi DIICOT ori procurorului ierarhic superior procurorului șef al DIICOT, respectiv procurorul general al PÎCCJ, în măsura în care verificările Inspecției Judiciare vor dovedi fapte indubitabile în acest sens. Răspunderea politică pentru buna funcționare a sistemului judiciar trebuie să fie asumată de decidenții politici responsabili de numirea în înaltele funcții de conducere din parchete în cursul anului 2020, în contextul întârzierii nepermise a modificărilor necesare ”legilor justiției”.
În ceea ce privește soluțiile pentru aflarea adevărului și tragerea la răspundere a celor vinovați pentru evenimentele ce fac obiectul dosarului „10 August”, acestea sunt exclusiv de competența instanțelor judecătorești, sesizate pe căile procedurale, cu respectarea dispozițiilor legale.
În sistemul Convenției europene a drepturilor omului, în care s-a integrat și România, statele membre trebuie să deruleze anchete efective, respectiv investigaţii care, fiind organizate prompt, eficient şi sub control public, de către autorităţi independente, pot conduce la identificarea şi tragerea la răspundere a persoanelor responsabile de încălcarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale (a se vedea Aksoy c. Turciei, hotărârea din 18 decembrie 1996, par. 98; Assenov şi alţii c. Bulgariei, 28 Octombrie 1998, par. 102; Soering c. Marii Britanii, 7 iulie 1989, par. 88, Selmouni c. Franţei, 28 iulie 1999).
Asociația Forumul Judecătorilor din România
Asociația Inițiativa pentru Justiție”
Partajează acest conținut:
