Tribunalul București a stabilit că statul român trebuie să achite 15.000 de euro daune morale unui cetățean norvegian, după ce plângerile acestuia privind o înșelăciune de 30.000 de euro au fost lăsate ani întregi fără soluționare, iar dosarul penal a fost închis pe motiv că faptele s-au prescris. Instanța a reținut că bărbatul a fost victima unei erori judiciare generate de inacțiunea autorităților, care nu au făcut niciun demers efectiv pentru tragerea la răspundere a celor vizați, relatează sursa citată Hot News.
Cum a început cazul
În vara anului 2016, cetățeanul norvegian a formulat două plângeri penale la Secția 19 Poliție București și la Biroul Relații Internaționale din cadrul Poliției Capitalei. El reclama că, între noiembrie 2015 și august 2016, a transferat 30.000 de euro către o româncă prin intermediul companiilor „WorldRemit” și „Speed Transfer”. Sumele erau trimise în contextul unei presupuse relații amoroase și al promisiunii de căsătorie, bărbatul intenționând să se mute împreună cu femeia și familia acesteia în Norvegia.
Plângerile depuse au rămas însă „în sertar” timp de șase ani, fără ca poliția sau procurorii să desfășoare vreo anchetă reală. Dosarul penal a fost înregistrat abia pe 23 mai 2022, mult după ce termenul de prescripție se împlinise. În acest interval, singurul act procedural efectuat a fost audierea persoanei vătămate, fără ca suspecții să fie vreodată citați sau audiați.
Nemulțumit de lipsa de reacție a organelor de cercetare, bărbatul a sesizat instanța, care, prin două hotărâri distincte (în 2022 și 2023), a constatat depășirea termenului rezonabil de soluționare și a fixat termene clare pentru finalizarea cercetărilor. Cu toate acestea, procurorul de caz nu a dispus nicio măsură concretă și, în noiembrie 2023, a clasat dosarul invocând intervenirea prescripției.
Procesul împotriva statului
În august 2024, cetățeanul norvegian a acționat în instanță Statul Român, Ministerul Public și Palatul Parlamentului, solicitând 45.000 de euro daune materiale și 20.000 de euro daune morale. Tribunalul București a respins răspunderea Ministerului Public și a Parlamentului, reținând că răspunderea pentru eroarea judiciară aparține exclusiv Statului Român, prin Ministerul Finanțelor.
„Deşi reclamantul a formulat, încă din data de 21.07.2016, o plângere penală împotriva suspecţilor indicaţi de către acesta şi care a fost înregistrată la Secţia nr. 19 de Poliţie Bucureşti şi, cu toate că judecătorul penal a constat, în două ocazii separate, încălcarea dreptului reclamantului la soluţionare a cauzei sale penale într-un termen rezonabil, totuşi organele de cercetare şi de urmărire au tergiversat în mod nejustificat rezolvarea acestui dosar penal, lăsând cauza în nelucrare cel puţin din perioada anului 2016, când a fost formulată prima plângere penală, şi până la data de 19.07.2023, când s-a pronunţat ultima încheiere de constatare a depăşirii duratei rezonabile a activităţii de urmărire penală”, scrie în hotărârea Tribunalului București.
Instanța a subliniat că, în cei șapte ani de nelucrare, autoritățile române au nesocotit obligația de a investiga cu celeritate cauzele penale și au ignorat chiar și hotărârile judecătorești care constatau tergiversarea anchetei. În aceste condiții, bărbatul a pierdut „o șansă serioasă și rezonabilă” de a obține tragerea la răspundere penală a persoanelor indicate.
„Acest interval mare de timp în care cauza a rămas în nelucrare este imputabilă exclusiv organului de urmărire penală, iar nu activităţii procedurale disproporţionate sau eventual şicanatorii a reclamantului, acesta din urmă depunând eforturi rezonabile pentru a convinge procurorul să ia măsurile legale pentru soluţionarea cauzei sale. De asemenea, nu poate trece neobservată nici atitudinea incoerentă a organului de urmărire penală, care timp de 6 ani (din 21.07.2016, data primei plângeri penale prealabile, şi până în 23.05.2022, când a fost înregistrat dosarul penal pentru prima dată la Secţia 19 Poliţie Bucureşti) a lăsat practic în nelucrare cauza penală, iar, imediat după ce a înregistrat dosarul pe rolul parchetului, a constatat în mod automat că termenul de prescripţie a urmăririi penale s-a împlinit în speţă, ceea ce a atras soluţia clasării cauzei penale, soluţie rămasă definitivă prin respingere tuturor plângerilor aflate la dispoziţia reclamantului”, a mai reținut judecătorul Tribunalului București.
Ministerul Finanțelor a contestat cererea, susținând că doar inculpații achitați beneficiază de despăgubiri pentru erori judiciare, nu și victimele. Tribunalul a respins această apărare, reținând că statul este garantul echității procesului penal și poartă răspunderea atunci când organele judiciare nu își îndeplinesc atribuțiile.
Situația dosarelor prescrise
Cazul norvegianului nu este singular. Datele Ministerului Public arată că, doar în anul 2024, peste 92.000 de dosare penale (17,1% din total) au fost soluționate prin clasare ca urmare a intervenirii prescripției. În 2023, procentul a fost chiar mai mare, de 19,5%. Printre cauzele invocate de procurorul general Alex Florența, din ultimul raport aferent activității din 2024, se numără lipsa de personal, volumul ridicat de dosare și deficiențele de management al cauzelor, informează sursa citată Hot News.
Decizie contestată
Hotărârea Tribunalului București din 10 iunie 2025 reprezintă prima victorie a cetățeanului norvegian, după ani de procese penale și civile. Decizia nu este însă definitivă. Ministerul Finanțelor a declarat apel, iar cauza se află pe rolul Curții de Apel București.
Partajează acest conținut:
