Pentru prima dată în istoria Direcției Naționale Anticorupție (DNA), conducerea acestei instituții a recunoscut oficial imputabilitatea procurorilor care au dus la achitări definitive în dosarele de corupție. Până acum, procurorii DNA nu au fost trași la răspundere pentru eventualele erori care ar fi dus la achitări, iar în timpul mandatului fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, și al lui Crin Nicu Bologa, judecătorii erau adesea criticați pentru soluțiile de achitare. În schimb, actuala conducere, sub conducerea lui Marius Voineag, a început să abordeze cu seriozitate această problemă, oferind o transparență fără precedent asupra modului în care sunt gestionate dosarele de corupție.
Această decizie este nu doar un pas important pentru reformarea instituției, dar și un semnal clar că la nivelul DNA există o dorință reală de schimbare. Voineag a promis acest lucru în iulie 2023, imediat după preluarea mandatului său, subliniind că procurorii trebuie să își asume responsabilitatea pentru cazurile în care există erori care duc la achitări. „Trebuie să fim raționali. Există procurori care au un standard de calitate extrem de ridicat, dar și procurori care trimit în judecată dosare cu un grad mai mare de superficialitate”, a declarat Voineag într-un interviu, la acea vreme, conform LUJU.
În acest context, bilantul activității DNA pe anul 2024, prezentat pe 27 februarie 2025, aduce la lumină câteva date relevante care reflectă atât progresele, cât și provocările cu care se confruntă instituția. Printre acestea se numără o scădere a numărului de rețineri, o măsură importantă care indică o schimbare în abordarea anchetelor, dar și o reducere semnificativă a ratei de achitare comparativ cu anul 2023.
Raportul DNA arată o scădere a ratei de achitare în dosarele anticorupție, un indicator pozitiv care sugerează o mai mare acuratețe și rigurozitate în anchetele efectuate. În anul 2024, rata de achitare a fost de 21,52%, o scădere față de 26,88% înregistrată în 2023. Dacă se raportează această valoare la numărul total al inculpaților judecați, ponderea achitărilor este de 16,37%, o scădere ușoară față de 17,64% în anul anterior. Aceste statistici sugerează un proces mai eficient de selecție a cazurilor care ajung în fața instanței, dar și o calitate mai ridicată a dosarelor trimise spre judecată.
Totuși, cifra este semnificativă și subliniază dificultatea cu care se confruntă DNA în gestionarea unor dosare complexe de corupție, multe dintre ele având o vechime considerabilă și fiind începute sub conducerea anterioară. Dintre cei 147 de inculpați achitați în 2024, 146 fuseseră trimiși în judecată între 2014 și 2022, în perioada mandatului lui Kovesi și Bologa, iar doar un singur inculpat a fost trimis în judecată în mandatul actualei conduceri, mai arată LUJU.
Din totalul de 147 de achitări din 2024, 4,7% au fost considerate imputabile procurorilor care au instrumentat dosarele. Mai precis, 7 dintre aceștia au fost considerați responsabili pentru greșelile care au dus la achitările respective. De asemenea, 36,84% dintre dosarele restituite de instanțe, pentru a fi reanalizate de procurori, au fost afectate de erori procedurale sau de calitate ale dosarului. Aceste statistici reflectă un angajament mai mare față de standardele de profesionalism și calitate, ceea ce poate duce la o mai bună gestionare a dosarelor și o reducere a achitărilor în viitor.
În ciuda progreselor făcute, DNA rămâne încă cu o mare povară: dosarele din perioada 2014-2022. Aceste dosare, adesea cunoscute pentru complexitatea lor politică și socială, continuă să reprezinte o provocare majoră. Multe dintre ele au fost construite pe dovezi slabe sau contestabile, iar achitările din aceste cazuri pun sub semnul întrebării integritatea unui sistem judiciar care se presupune că luptă fără compromisuri împotriva corupției.
Un alt aspect important este faptul că majoritatea achitărilor sunt legate de decizii ale Curții Constituționale, care au dezincriminat parțial anumite fapte, precum abuzul în serviciu. În 2024, 7 inculpați au fost achitați pe baza acestor decizii, iar alți 35 de inculpați au fost condamnați în primă instanță, ceea ce subliniază diferențele de interpretare ale probatoriilor între instanțele de judecată.
