Curtea de Justiție a Uniunii Europene constatase deja încălcarea de către România a dreptului Uniunii într-o hotărâre pronunțată în anul 2018, prin faptul a fost încălcată obligația de a opri depozitarea deșeurilor și de a închide 68 depozite de deșeuri a căror exploatare nu era autorizată.
Inițial erau 36 de depozite de deşeuri industriale neconforme, 24 sunt depozite de deşeuri industriale periculoase şi 12 sunt depozite de deşeuri industriale nepericuloase. Aceste depozite sunt sau au fost deţinute de societăţi comerciale care sunt fie în incapacitate financiară, fie în faliment sau se confruntă cu situaţii neclare în ceea ce priveşte regimul juridic al terenurilor, ceea ce face imposibilă stabilirea unui calendar al operaţiunilor de închidere. Petrolsub SA (Bihor), Petrol Derna SA (Bihor) sunt în această situație și nu sunt închise. Există şi o serie de societăţi comerciale care urmau a beneficia de proceduri simplificate pentru închiderea depozitelor proprii de deşeuri. În această situaţie se află: Sinteza SA (Bihor). În total, în Bihor ar fi 9 astfel de depozite.
Pentru că România nu se conformase deciziei din 2018, Comisia Europeana a introdus o nouă acțiune pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Punerea în aplicare incompletă a hotărârii din 2018 determină un risc important de poluare și de consecințe grave pentru sănătatea umană, în special prin eliberarea de substanțe chimice nocive în sol, aer și apă.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România la plata unei amenzi de 1,5 milioane de euro, la care se adaugă penalizări de 600 de euro/zi pentru fiecare groapă de gunoi neconformă care nu a fost închisă.La stabilirea cuantumului penalității cu titlu cominatoriu, Curtea ia în considerare gravitatea încălcării, durata acesteia și capacitatea de plată a României. Astfel, punerea în aplicare incompletă a hotărârii din 2018 determină un risc important de poluare și de consecințe grave pentru sănătatea umană, în special prin eliberarea de substanțe chimice nocive în sol, aer și apă. În plus, neîndeplinirea obligațiilor continuă de mai mult de patru ani, ceea ce constituie o durată considerabilă. Din cauza riscului pe care această neîndeplinire a obligațiilor îl determină pentru mediu și sănătatea umană și pentru a preveni repetarea unor încălcări similare, Curtea condamnă de asemenea România la plata unei sume forfetare adaptate împrejurărilor și proporționale cu încălcarea săvârșită, scrie curia.ro
În total, în țară există 31 de astfel de gropi de gunoi neautorizate, ceea ce înseamnă că România va trebui să plătească penalizări de 18.600 de euro pentru fiecare zi de întârziere.
Problema gropilor de gunoi neconforme nu este nouă.
În anul 2018, Curtea de Justiție a UE a constatat că România a încălcat obligația de a opri depozitarea deșeurilor și de a închide 68 de depozite cu deșeuri a căror exploatare nu era autorizată.
În anul 2022, pentru că România nu se conformase încă hotărârii din 2018, Comisia Europeană a introdus la CJUE o nouă acțiune privind neîndeplinirii obligațiilor.
„În hotărârea sa, Curtea de Justiție constată că România nu a închis încă 31 de situri neautorizate pentru exploatare. Ea obligă România la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități cu titlu cominatoriu de 600 de euro pe depozit de deșeuri și pe zi de întârziere. La stabilirea cuantumului penalității cu titlu cominatoriu, Curtea ia în considerare gravitatea încălcării, durata acesteia și capacitatea de plată a României”, se arată într-un comunicat al CJUE.
Partajează acest conținut:
