• Contact
miercuri, iunie 11, 2025
  • Login
No Result
View All Result
Bihor Just
19 °c
Oradea
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
No Result
View All Result
Bihor Just
No Result
View All Result

De când curge termenul de prescripție a constatării ridicării unei clădiri fără autorizație de construcție?

by Veronica Bursașiu
18/10/2020
in Prim Plan, Recomandate, Sistemul judiciar
0 0
1
Forumul Judecătorilor din România cere soluții pentru modificări legislative necesare desfășurării concursurilor din magistratură
0
SHARES
555
VIEWS
Share on FacebookShare on Twitter

Titlul problemei de drept: prevederile art. 26 alin.(1) lit.a), rap. la art.31, coroborate cu cele ale art. 37 alin.(5) din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii se pot interpreta în sensul că pentru contravenţiile constând în executarea totală, fără autorizaţie de construire, a unei construcţii ce cuprinde toate elementele structurale necesare pentru a fi considerată terminată, termenul de prescripţie a dreptului de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prev. de art.26 curge de la data la care autoritatea competentă a constatat comiterea faptei? (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție)

  • Materia: contencios administrativ şi fiscal
  • Subcategoria: contencios administrativ şi fiscal
  • Obiect Ecris:
  • Act normativ incident: art. 26, 31, 37 din Legea 50/1991
  • Cuvinte cheie: autorizare executare construcții, termen prescripție, constatare contravenție

Practica judiciară

În opinie majoritară, instanțele au considerat că termenul de prescripţie curge de la data terminării faptice a lucrării sau de la data la care autoritatea competentă trebuia să cunoască edificarea construcţiei fără autorizaţie de construire, potrivit dispoziţiilor legale privind disciplina în construcţii.

S-a arătat, în acest sens, că fapta contravenţională în materie de urbanism-construcţii are o anumită specificitate, în comparaţie cu alte fapte contravenţionale, în sensul că nu se consumă instantaneu, ci are o desfăşurare în timp, pe etape de lucrări, contravenientul săvârşind fapta din momentul începerii construcţiei şi până la terminarea acesteia.

Or, în raport cu această modalitate specifică de săvârşire a faptei, care îi imprimă un caracter continuu, astfel cum este reglementat de art. 13 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, contravenţia trebuie considerată că se comite pe întregul parcurs al edificării construcţiei, astfel că ea poate fi sancţionată din momentul începerii lucrărilor şi până la terminarea lor, iar în cazul construcţiei finalizate, până la împlinirea termenului prevăzut de art. 31 din Legea nr. 50/1991.

De aceea, este evident că, în cazul construcţiilor în curs de executare, nu poate fi considerată ca dată a săvârşirii faptei decât data constatării contravenţiei (urmând însă ca procesul- verbal să menţioneze expres acest aspect), iar în cazul construcţiilor finalizate data săvârşirii faptei este cea a terminării construcţiei (aceasta trebuind, de asemenea, menţionată expres în procesul-verbal, potrivit art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001), acesta fiind momentul din care trebuie calculată şi curgerea termenului de prescripţie prevăzut de art. 31 din Legea nr. 50/1991.

Opinia se întemeiază, pe de o parte, pe faptul că art. 31 din Legea nr. 50/1991 stabileşte ca moment de început al termenului de prescripţie data săvârşirii faptei [aspect cu privire la care trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art. 13 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, care reglementează contravenţiile continue, precum şi Decizia în interesul legii nr. VII/2000 a Curţii Supreme de Justiţie – Secţiile Unite, prin care s-a arătat că, în cazul construcţiilor în curs de finalizare, data săvârşirii contravenţiei este data constatării acesteia, iar în cazul construcţiilor finalizate, data săvârşirii contravenţiei este data finalizării construcţiei].

Pe de altă parte, se are în vedere şi necesitatea unei interpretări atât logice, cât şi sistematice a prevederilor art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991, în sensul că, în cazul unor astfel de construcţii, care, aşadar, nu se consideră finalizate, sancţiunile prevăzute de lege se pot aplica doar pe durata termenului de prescripţie prevăzut de art. 31 din acelaşi act normativ; o interpretare contrară ar conduce la soluţia absurdă a imprescriptibilităţii contravenţiei în discuţie, ceea ce ar fi neconform cu principiile ce guvernează materia răspunderii în general şi ar conduce, în acelaşi timp, şi la ignorarea art. 31 din Legea nr. 50/1991, care nu ar mai avea astfel niciun fel de relevanţă juridică.

S-a concluzionat, în această opinie, că, pentru a determina momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie a constatării contravenţiei şi a aplicării sancţiunii, stabilit de art. 31 din Legea nr. 50/1991, trebuie să se determine stadiul lucrărilor, şi anume dacă acestea sunt în curs de executare sau dacă sunt finalizate, în acest din urmă caz data săvârşirii faptei fiind data terminării construcţiei.

O altă opinie

Într-o a doua opinie, s-a considerat că, pentru contravenţiile constând în executarea totală, fără autorizaţie de construire, a unei construcţii ce cuprinde toate elementele structurale necesare pentru a fi considerată terminată, termenul de prescripţie a dreptului de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile curge de la data la care autoritatea competentă a constatat comiterea faptei.

În sprijinul acestei orientări s-a arătat că fapta prevăzută de art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 este o contravenţie continuă care, pe lângă momentul consumării, are şi un moment al epuizării, care reprezintă de fapt momentul final al comiterii ei, respectiv îndeplinirea condiţiilor impuse de lege de către contravenient sau întreruperea activităţii contravenţionale, prin constatarea faptei de către agentul constatator, fapt care întăreşte concluzia că acel termen de 3 ani curge de la acest moment.

Intenţia legiuitorului, reglementată de art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991, a fost aceea de a asimila noţiunea de „finalizare a construcţiei” cu cea de „terminare a construcţiei” edificate fără autorizaţia de construire, la care se referă art. 31 din acelaşi act normativ. Aceeaşi intenţie reiese şi din alte texte legale, respectiv art. 28 şi 32 din Legea nr. 50/1991, care instituie măsura opririi lucrărilor, indiferent dacă lucrările de construire au fost ori nu executate în integralitatea lor.

Altfel spus, legiuitorul stabileşte că data la care o construcţie este finalizată nu este atunci când faptic dobândeşte utilitatea pentru care a fost edificată, ci doar atunci când a fost ridicată cu respectarea condiţiilor de legalitate, constatate prin recepţia finală, neavând relevanţă data la care a intrat în posesia construcţiei.

Reglementarea caracterului continuu al contravenţiei, care circumstanţiază termenul de prescripţie de 3 ani de la data săvârşirii faptei, aplicabil dreptului de a constata contravenţii şi de a aplica amenzi contravenţionale, priveşte activitatea de executare a unei construcţii fără autorizaţie de construire, iar aceasta durează până la finalizarea construcţiei; or, potrivit prevederilor art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991, construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum şi cele care nu au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, potrivii legii, nu se consideră finalizate.

Opinia referentului

Nu a fost exprimată.

Opinia formatorului INM

Considerăm corectă prima opinie pentru motivele arătate în cuprinsul acesteia cu următoarea mențiune: data la care autoritatea competentă trebuia să cunoască săvârșirea faptei trebuie precizată și constă în data împlinirii termenului menționat în autorizația de construire pentru finalizarea construcției, în cazul construcțiilor edificate cu nerespectarea autorizație de construire.

Cea de-a doua opinie nu poate fi împărtășită deoarece conduce la imprescriptibilitatea dreptului de a constata contravențiile și de a aplica sancțiunile corespunzătoare. Într-adevăr, săvârșirea contravenției poate fi constatată faptic oricând, iar dacă din acel moment ar începe să curgă termenul de prescripție pentru întocmirea procesului verbal de constatare a contravenției ar însemna că dreptul de a constata contravenția este imprescriptibil deoarece se raportează la un moment temporal nedefinit (oricând).

Pentru aceste considerente, propunem următorul răspuns:

Prevederile art. 26 alin. 1 lit.a), rap. la art. 31, coroborate cu cele ale art. 37 alin. 5 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii se interpretează în sensul că pentru contravenţiile constând în executarea totală, fără autorizaţie de construire, a unei construcţii ce cuprinde toate elementele structurale necesare pentru a fi considerată terminată, termenul de prescripţie a dreptului de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prev. de art.26 curge de la data la care construcția a fost terminată în fapt, în situația construcțiilor edificate fără autorizație de construire, și cel mai târziu de la data împlinirii termenului menționat în autorizația de construire pentru finalizarea construcției, în cazul construcțiilor edificate cu nerespectarea autorizație de construire.

Punctul de vedere al Secției de contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ

În sensul celei de-a doua opinii supuse dezbaterii.

Opinii exprimate de participanții la întâlnire

Cu majoritate, participanții au agreat opinia formatorului INM.

Această problemă de drept a fost discutată la întâ̂lnirea președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel,dedicată discutării aspectelor de practică neunitară în materia dreptului administrativ și financiar-fiscal – Curtea de Apel Craiova, 17-18 octombrie 2019.

Tags: autorizare executare construcțiiautorizație de construcțieclădireconstatare contravențiecontravențietermen de prescripțietermen prescripțieunificarea practicii judiciare
Veronica Bursașiu

Veronica Bursașiu

Next Post
Dumitru Copăceanu – deținutul politic închis în Gulagul românesc fără să fie judecat

Dumitru Copăceanu – deținutul politic închis în Gulagul românesc fără să fie judecat

Comments 1

  1. Albert Kurtyan says:
    5 ani ago

    Aşa credeam şi eu când ştiam mai puţin drept…
    A doua opinie este corectă deşi ar fi putut explicată mai clar. Termenul de prescripţie a dreptului de constatare a contravenţiei şi de a aplica amenda curge de la data la care autoritatea competentă a constatat/descoperit comiterea faptei.
    Acum sute de ani, din cauza incendiilor devastatoare care au nimicit oraşe întregi, autorităţile au instituit obligaţia unor autorizaţii de construire.
    Deci politica publică aflată la baza legii este SIGURANŢA PUBLICĂ şi protecţia proprietarilor şi a locuitorilor.
    Orice modificare sau construcţie nouă trebuie autorizată.
    Data terminării construcţiei ilegale este o dată irelevantă deoarece nu se ştie niciodată când a fost terminată o construcţie. O construcţie improvizată nu se consideră terminată niciodată şi reprezintă un pericol public perpetuu. Legal, terminarea unei construcţii se poate constata doar atunci când Primăria emite un document de finalizare a construcţiei.
    Deci având în vedere faptul că trecerea timpului nu transformă o construcţie ilegală şi periculoasă pentru public într-un SIGURĂ şi legală, este logic să concluzionăm că termenul de prescripţie pentru amendă curge de la data DESCOPERIRII pericolului, adică a lucrării neautorizate.
    Primăriile ordonă fotografii digitale aeriene o dată la 5-10 ani şi astfel se descoperă foarte târziu unele construcţii ilegale. În plus unele lucrări ilegale la utilităţi sunt descoperite după zeci de ani, timp în care pericolul asupra sănătăţii publice şi a siguranţei locuitorilor persistă.
    Limitarea la 3 ani a răspunderii pentru construcţii ilegale de la data unei iluzorii „terminări a construcţiei” nu serveşte scopului fundamental al legii: siguranţa publică.
    În plus, această interpretare este standard în străinătate, nu trebuie să inventăm noi din nou roata.
    Problema este că atunci când noi copiem legile străine… uităm să ne uităm şi peste jurisprudenţa şi explicaţiile acelei legi şi a rolului pe care îl joacă în societate.
    Opinia formatorului INM anonim şi a majorităţii anonime este greşită.
    Aş dori să aflu numele opinentului celei de-a doua interpretări, să-l felicit.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cautare

No Result
View All Result

Legaturi utile

  • Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa
  • Uniunea Națională a Barourilor din România
  • Baroul Bihor
  • Baroul Satu Mare
  • Ministerul Justiției
  • Ministerul Public
  • Consiliul Superior al Magistraturii
  • Înalta Curte de Casație și Justiție
  • Avocatul Poporului
  • Uniunea Națională a Notarilor Publici
  • Direcția Națională Anticorupție
  • DIICOT

Categorii

  • Administraţie
  • Anchete
  • Anunțuri
  • Arhiva
  • Avocatura
  • Citatul zilei
  • Cultură
  • Dezbatere
  • Drept
  • Economie
  • Educatie
  • Eveniment
  • Fara categorie
  • Gura pamfletarului
  • Haz de necaz
  • International
  • Interviu
  • Învăţământ
  • Invitatul săptămânii
  • Juridic
  • Justiţie
  • justitie
  • Lectii
  • Opinii
  • Politic
  • Politică externă
  • prim
  • Prim Plan
  • Prim Plan 2
  • Procese
  • Război
  • Recomandate
  • Sanatate
  • Sănătate
  • Satu Mare
  • Sistemul judiciar
  • Social
  • Spațiu Virtual
  • Sport
  • Stiri
  • Știri
  • Video

Articole recente

  • S-a făcut 2-2. Ne vedem vineri, la Oradea Arena, cu titlul pe masă
  • Standardele de calitate, ignorate pentru mită: Auchan deschide lista condamnărilor
  • Bilanțul operațiunii „JUPITER 3” – cea mai amplă acțiune coordonată din istoria Poliției Române și a Ministerului Public
  • Șoferii pot fi sancționați și pe baza camerelor de supraveghere: MAI stabilește noua procedură de semnalare a abaterilor rutiere
  • Accident, alcool și un autoturism neînmatriculat: un tânăr din Oradea reținut

Arhive

  • iunie 2025
  • mai 2025
  • aprilie 2025
  • martie 2025
  • februarie 2025
  • ianuarie 2025
  • decembrie 2024
  • noiembrie 2024
  • octombrie 2024
  • septembrie 2024
  • august 2024
  • iulie 2024
  • iunie 2024
  • mai 2024
  • aprilie 2024
  • martie 2024
  • februarie 2024
  • ianuarie 2024
  • decembrie 2023
  • noiembrie 2023
  • octombrie 2023
  • septembrie 2023
  • august 2023
  • iulie 2023
  • iunie 2023
  • mai 2023
  • aprilie 2023
  • martie 2023
  • februarie 2023
  • ianuarie 2023
  • decembrie 2022
  • noiembrie 2022
  • octombrie 2022
  • septembrie 2022
  • august 2022
  • iulie 2022
  • iunie 2022
  • mai 2022
  • aprilie 2022
  • martie 2022
  • februarie 2022
  • ianuarie 2022
  • decembrie 2021
  • noiembrie 2021
  • octombrie 2021
  • septembrie 2021
  • august 2021
  • iulie 2021
  • iunie 2021
  • mai 2021
  • aprilie 2021
  • martie 2021
  • februarie 2021
  • ianuarie 2021
  • decembrie 2020
  • noiembrie 2020
  • octombrie 2020
  • septembrie 2020
  • august 2020
  • iulie 2020
  • iunie 2020
  • mai 2020
  • aprilie 2020
  • martie 2020
  • ianuarie 2020
Site-ul bihorjust.ro şi conținutul acestuia sunt protejate de Legea drepturilor de Autor din România şi de dispoziţii privitoare la copyright aplicabile în alte teritorii din afara ţării. Preluarea de pe site-ul bihorjust.ro a materialelor (text, foto şi/sau video) purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală se poate face doar cu citarea sursei, cu URL/hyperlink, în limita a 250 de semne.

Categorii

  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

Legal

  • Termeni Și Condiții
  • Declinarea responsabilității
  • Politica de confidentialitate

Site

  • Contact
2020 BihorJust.ro. Toate drepturile rezervate.

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
No Result
View All Result
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

© 2020 BihorJust.ro

Confidențialitate și cookie-uri: acest sit folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor. Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: POLITICĂ COOKIE-URI.