Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu mai multe mesaje publice și private postate pe rețelele sociale, care instigă la infracțiuni grave împotriva magistraților și a membrilor familiilor acestora, inclusiv la violență fizică și sexuală.
Totodată, CSM acuză continuarea unei campanii de dezinformare și defăimare a corpului magistraților, întreținută inclusiv prin declarații ale factorului politic. Instituția a respins afirmațiile premierului conform cărora magistrații câștigă între 4000–5000 euro net și se pensionează la 48–49 de ani, prezentând date oficiale: salariile nete pentru judecători și procurori încep de la 6990 lei pentru stagiari și ajung la maximum 16.157 lei după 20 de ani vechime, în timp ce vârsta reală de pensionare a magistraților este de peste 52 de ani.
CSM subliniază că doar 4% din totalul pensiilor de serviciu din România aparțin magistraților, iar cuantumul acestora nu mai depășește salariul net în plată după modificările aduse prin Legea nr. 282/2023.
Consiliul avertizează că ostilitatea publică și campaniile de dezinformare pun în pericol independența justiției, destabilizează sistemul judiciar și afectează direct drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.
Redăm comunicatul de presă al CSM în integralitate:
COMUNICAT DE PRESĂ
” 1. În continuarea comunicatului de presă dat publicităţii la data de 01 septembrie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii informează că a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare publică prevăzută de art. 368 din Codul penal, solicitând efectuarea de cercetări cu privire la mai multe mesaje publice prin care utilizatori ai reţelelor sociale au instigat la săvârşirea unor infracţiuni grave împotriva magistraţilor şi a membrilor familiilor acestora.
Printe acestea, exemplificăm instigări explicite la violenţă fizică şi sexuală şi fapte de pedofilie îndreptate împotriva membrilor de familie ai unor judecători. Totodată, au fost identificate reacţii similare provenind de la alte persoane fizice, utilizatori ai reţelelor sociale, inclusiv în urma transmiterii unor mesaje private către magistraţi.
2. Campania de dezinformare a cetăţenilor şi de defăimare a corpului magistraţilor continuă şi este întreţinută de factorul politic. În acest sens, premierul României a afirmat recent, din nou, că salariile magistraţilor sunt în cuantum de 4000 – 5000 euro net/lunar, iar magistraţii se pensionează la 48 – 49 de ani în România.
A. Reamintim că, în ceea ce priveşte venitul brut și cel net al unui judecător la început de carieră, analiza datelor comunicate de 27 de state indică faptul că România se situează pe locul 20, cu un venit similar celui din Lituania. Poziţiile aflate în faţa României prezintă deja o diferenţă de salarizare de peste 20-30% în plus net/lună, respectiv Polonia şi Bulgaria.
Din schema naţională de posturi, sunt alocate judecătorilor de la judecătorii aproximativ 45% dintre acestea, iar la parchetele de pe lângă judecătorii activează 49% din numărul total al procurorilor.
Salariul net al unui judecător la judecătorie sau procuror la parchetul de pe lângă judecătorie se situează în intervalul 6990 lei/net pentru un stagiar, 10.486 lei/net în primii ani de carieră şi ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, până la suma de 16.157 lei/net la judecătorie sau la parchetul de pe lângă judecătorie.
Salarizarea judecătorilor cu grad de tribunal şi a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunal este superioară cu 11% celei de la nivelul judecătoriilor, iar cea a judecătorilor cu grad de curte de apel sau a procurorilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel este cu 13% superioară celei de la nivelul tribunalului.
B. În ceea ce priveşte pensia de serviciu, reamintim că în România există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care doar în jur de 5000 sunt cele ale magistraţilor. Astfel, acestea ocupă un procent de maximum 4% din totalul pensiilor de serviciu, deşi sunt prezentate constant ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii.
În ceea ce priveşte cuantumul pensiei de serviciu, reamintim că prin Legea nr. 282/2023 s-au corectat anomaliile anterioare, astfel încât pensia de serviciu stabilită potrivit acestui act normativ nu mai depăşeşte salariul net în plată.
C. Vârsta de pensionare a magistraţilor în România este în prezent 60 de ani potrivit Legii nr. 282/2023, aceasta crescând etapizat.
La nivelul anului 2021, vârsta de pensionare a magistraţilor era de aproximativ 54 de ani, aceasta scăzând ca urmare a iniţierii şi adoptării legislaţiei care a destabilizat statutul magistratului începând cu anul 2022.
Contrar celor afirmate constant şi nereal în spaţiul public, în prima parte a anului 2025, vârsta medie de pensionare se menţine la judecători la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010-2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani.
În ceea ce priveşte vârsta medie de pensionare pentru procurori, din datele statistice deja prezentate public de Consiliu, reiese că aceasta este de aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 – 2025, pentru judecători fiind de aproximativ 56 de ani în acelaşi interval de timp.
Prin urmare, informaţia reiterată constant în spaţiul public că magistraţii se pensionează la 47-48 de ani este o informaţie falsă.
3. Consiliul Superior al Magistraturii a atras deja atenţia asupra escaladării atitudinilor publice ostile față de judecători și procurori, toate aceste acţiuni ale celorlalte puteri în stat şi ale mass media generând riscuri care afectează independența justiției și destabilizează grav sistemul judiciar, afectând în mod direct drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și parcursul democratic al societății românești. ” comunică CSM prin Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal.
Partajează acest conținut:
