„Pelerinajul religios este o constantă a umanității. El are motivații multiple și semnificații spirituale profunde când este trăit intens și înțeles corect. Pelerinii sunt oameni care doresc să viziteze și să venereze locurile sfinte, biblice, mormintele martirilor, moaștele sfinților, icoane făcătoare de minuni sau locuri unde trăiesc duhovnici smeriți.” (Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Călătorind cu Dumnezeu – înțelesul și folosul pelerinajului).
Pelerinajul nu se confundă cu excursia. Pelerinul urmărește edificarea spirituală, trăind taina sfințirii timpului și bucuria întâlnirii cu Dumnezeu și cu Sfinții Săi, în timp ce turistul se rezumă la a vizita „un obiectiv religios”. Pelerinajul religios este o căutare a Împărăției lui Dumnezeu, despre care Mântuitorul Iisus Hristos spunea că „nu este din lumea aceasta”(Ioan 18, 36). Mănăstirile moldave cuprind în arhitectura și pictura lor semnificația spirituală a pelerinajului: căutarea unei „cetăți netrecătoare”, a unei odihne pe care numai plenitudinea iubirii veșnice a lui Dumnezeu o poate da omului.
Pelerinajul trebuie însoțit de rugăciuni și priveghere, de spovedanie și împărtășire euharistică, de convorbiri duhovnicești pentru a deveni un izvor de bucurie și pace interioară, un prilej de îmbogățire spirituală.
Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, Parohia Ortodoxă Subpiatra a organizat în perioada 22-24 august a.c. un pelerinaj în Moldova și Bucovina.
Cincizeci de pelerini și-au plecat genunchii, rugându-se Domnului nostru Iisus Hristos, Preacuratei Sale Maici și Sfinților în mănăstirile: Moldovița, Sucevița, Putna, Sihăstria Putnei, Voroneț, Agapia, Văratec, Neamț, Secu, Sihastria Neamțului, și Petru Vodă. Participanții au trăit momente înălțătoare la Mănăstirea Putna, ctitorie și necropolă a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, participând la Sfânta Liturghie. La Mănăstirea Putna, numită și „Ierusalimul neamului românesc”, preotul Crișan Lucian le-a vorbit pelerinilor despre personalitatea luminoasă a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, care a fost un apărător al credinței și patriei străbune, luptător jertfelnic și ctitor darnic, fiind considerat de istoricul Nicolae Iorga „cea mai curată icoană a sufletului românesc”. În incinta mănăstirii, lângă statuia lui Mihai Eminescu, a evocat personalitățile care au participat la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni din 1871, unul dintre momentele determinante în definirea identității naționale a poporului român. Tinerii din parohie au rostit Rugăciunea Domească și au cântat troparul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, iar doamna preoteasă Crișan Georgeta a prezentat un moment poetic în cinstea lui Mihai Eminescu, unul dintre inițiatorii serbării de la Putna.
Pe parcursul itinerarului spiritual-cultural, pelerinii au cântat pricesne, au intonat cântece patriotice și au recitat poezii. Au primit informații despre sfinții care s-au proslăvit în pământul Moldovei, ocrotitori ai neamului românesc și despre istoricul mănăstirilor pe care le-au vizitat, ele fiind considerate „laboratoare ale Învierii” și „anticamere ale Împărăției cerurilor”.
Acest pelerinaj a fost organizat de preotul Crișan Lucian pentru a-I mulțumi lui Dumnezeu pentru binecuvântările revărsate asupra sa în cei douăzeci și cinci de ani de slujire preoțească.
Partajează acest conținut:
