Un eveniment de excpeție, cu o asistență pe măsură a avut loc aseară în sala Toscana a Hotelului Ramada. Prezența la Oradea a omului de legendă Dumitru Prunariu a făcut sală plină, iar la final sute de orădeni au stat la rând pentru un autograf și o fotografie cu singurul român care a fost în spațiu. În cadrul proiectului Cosmoparc Oradea, Dumitru Prunariu a susținut vineri seara o conferință despre experiența lui de cosmonaut și despre importanța participării României, în continuare, la explorarea spațiului.Medici, profesori de top ai Oradiei, elevi au profitat de oportunitatea de a participa la un asemenea eveniment. Prezența lui Dumitru Prunariu în sala a fost primită cu aplauzele celor câteva sute de orădeni dornici să aibă privilegiul de a-l asculta pe Dumitru Prunariu. <Oradea a avut un trecut destul important în partea de cunoaștere a Universului aici fiind și primul observator astronomic făcut de episcopul Ioan Vitez în 1459.Din alt punct de vedere, am dori ca acest parc științific și astronomic să trezească în copiii noștri curiozitatea de a cunoaște și de a studia, dar totodată și de a se juca.De aceea credem că autoritatea locală ar fi nevoită să facă ceva în acest sens și să dezvolte mai mult infrastructura extraşcolară care ajute şi oraşul, iar în viitor Universitatea din Oradea probabil că va avea un potențial mult mai mare. În al treilea rând, partea economică ar avea de asemenea beneficii, deoarece s-ar dezvolta turismul cultural, care este la modă în ultima vreme, iar Oradea ar ajunge să fie un pol regional din acest punct de vedere, pe lângă turismul actual, care e un turism de weekend și de centru, am putea avea turism cultural >, a explicat inițiatorul proiectului cosmoparcului Dan Palaghianu.
„În legătură cu Cosmoparcul, vreau să vă spun că oriunde este vorba de educaţie, de promovarea ştiinţei, a cunoştinţelor, eu sunt alături. Deci nu am parti-pris-uri, nu sunt membrul niciunui partid, lucrez cu orice oameni de bine, care vor să facă ceva şi dacă vor să fie eficienţi. Am prieteni în toată lumea, şi creştini, şi musulmani, şi budhişti și mozaiști, ne întâlnim la multe reuniuni internaţionale să punem pe picioare anumite programe, proiecte, care se referă la promovarea ştiinţei, a cunoştinţelor în general şi a transmiterii unor informaţii veridice. Pentru că sunt tot felul de specialişti la televizor care își dau cu părea foarte serios în toate problemele lumii, care îşi dau cu părerea despre lucruri pe care nici nu le cunosc. Eu vă asigur că cel puțin în domeniul spațial știu ce se întâmplă,cunosc toate lucrurile și tocmai despre asta vă voi face o prezentare și de unde amplecat eu- am fost rugat să facă o prezentare sumară a zborului meu cosmic pentru că unii nu au apucat să afle despre el, unii au uitat toate detaliile și apoi să vă spun ce se întâmplă acum în lumea cosmică și încotro ne îndreptăm” a spus Dumitru Prunariu, oaspetele liderului USR Oradea, Dan Palaghianu, iniţiatorul Parcului ştiinţific şi astronomic CosmoParc, proiect unic în România.
Primul zbor al unui cosmonaut român, Dumitru Prunariu, a început la 14 mai 1981 şi a durat 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute, la bordul staţiei orbitale „Saliut 6″. 650 de oameni au zburat până acum în Cosmos, iar Dumitru Prunariu a fost al 103 –lea. Cosmonautul a explicat că din cele mai vechi timpuri oamenii au vrut să afle ce e cerul, ce e pe cer, iar aceasta s-a interpretat în toate felurile, de la teoreia egocentrismului la cea a heliocentrismului, cu echipamente moderne s-a studiat ce e în universul apropiat, îndepărtat și foarte îndepărtat, iar acum cu telescoapele moderne care se află în spațiul cosmic, <acestea ne reliefează imagini despre ceea ce s-a întâmplat cum 13 miliarde de ani când a început să se formeze sistemul nostru solar. Limitele explorării spațiale de azi sunt destul de mari. Oamenii nu au ajuns mai departe de Lună și Luna e la 384 mii de km, nu-i departe. Marte e la 60 milioane de kilometri. Din punct de vedere al sistemelor automate am depășit limitele sistemului nostru solar>, a explicat cosmonautul, care a vorbit despre imaginile senzaționale, nebănuite transmise de pe Pluto, planeta pitică, care < e o planettă vie, dar nu în sensul de viață umană, ci în sensul de mișcări, de ce se întâmplă pe acolo: gheață, platouri, culori interesante care reliefează tot felul de materiale, de substanțe pe ea>. Sonda spațială New Horizons a devenit prima și, până în prezent, singura navă spațială care a făcut acest lucru, dar care apoi a mers în centura Kuiper. Dumitru Prunariu a făcut o trecere în revistă a trecutului nostru în domeniul rachetelor cu care zburăm în Cosmos amintind de Conrad Hass care la Sibiu continuă studiile începute în 1529 legate de tehnologia rachetelor, redactând lucrarea Varia II 374-Coligatul de la Sibiu, manuscrisul sibianului Conrad Haas fiind cel mai vechi document cunoscut din istoria rachetei moderne.
<Cum am ajuns eu în Cosmos? >
În 1967 Uniunea Sovietică a inițiat cel mai mare program de explorare spațială pentru a permite membrilor forțelor armate ale statelor membre ale Pactului de la Varșovia să participe în misiuni de explorare spațială. La cest program România a aderat în 1968. ;Au apărut centrele de cercetare care au format specialiști, care au contribuit la generarea unor proiecte internaționale care au dus la lansarea în spațiul cosmic a unor proiecte conduse de aceste grupuri de specialiști, iar rezultatele au fost disemniate în cadrul programului Intercosmos. Astfel s-a ajuns la înțelegerea ca din fiecare țară să se trimită câte un specialist în Cosmos care să participe la experimente complexe>, a explicat cosmonautul. Dumitru Prunariu a făcut parte din a doua generație de cosmonați, iar pregătirea sa a început în 1978 în orășelul stelar de lângă Moscova. Totul a început cu învățarea accelerată a limbii ruse. Pe lângă o condiție medicală și psihologică perfectă, participanții trebuiau să aibă și studii tehnice superioare. Din toți care au fost înscriși au rămas doi> Dumitru Prunariu și Dumitru Dediu. Pe 12 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod oficial ca primul nominalizat în cadrul zborului spațial româno-sovietic, alături de cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov – comandant de echipaj.Cosmonautul român Dumitru Dediu și cosmonautul sovietic Iuri Romanenko au fost numiți ca membri ai echipajului de rezervă.
Dumitru Prunariu a precizat că a fost pasionat încă din copilărie de avioane, a vrut să înţeleagă cum zboară acestea sau de ce zboară.„Tatăl meu, inginer, mi-a explicat în timp ce înseamnă un avion, de ce zboară, ce fenomene se produc. La început le-am luat ca atare, nu le-am înţeles că eram prea mic, m-am înscris la un cerc de aeromodele, am învăţat să construiesc modele, am învăţat ce înseamnă aerodinamică, mi-am dorit să construiesc avioane mai mari cu care să zbor eu însumi, m-am ocupat şi de rachetomodele şi dorinţa aceasta de a construi aparate de zbor şi de a zbura cu ele m-a însoţit în permanenţă. Am urmat cursurile Facultăţii de Inginerie Aerospaţială, am devenit inginer de aviaţie şi am avut marea şansă să mă aflu la locul potrivit, la momentul potrivit pentru a afla despre selecţionările de candidaţi de cosmonauţi români şi să ridic mâna, la început mai mult din curiozitate şi să spun că vreau şi eu”, a precizat Dumitru Prunariu despre începuturile formării sale în acest domeniu.
Ce se întâmplă acum în Cosmos?
De peste 25 de ani în Cosmos se află Stația cosmică internațională, o investiție colosal , construită inițial de ruși și americani, la care au aderat imediat canadienii care au construit un braț extern, apoi Agenția Spațială Europeană, apoi japonezii, s-a ajuns la 16 state care au participat la construirea acestei stații pe care există permanent oamenii de la lansarea pe orbită. S-a convenit ca stația să fie menținută pe orbită până în 2030, deocamdată, a explicat cosmonautul.
Dumitru Prunariu a făcut o trecere în revistă și a primei misiuni exclusiv privată către Stația Spațială Internațională (ISS) lansată în data de 8 aprilie 2022, la bordul unei rachete SpaceX Falcon 9. Misiunea, organizată de o companie americană numită Axiom Space, a fost condusă de un astronaut NASA retras din activitate, angajat în prezent de Axiom, și de trei miliardari.
Axiom folosește navele spațiale ale lui Elen Musk care a dezvoltat o industrie spațială, iar cu Falcon organizează în fiecare lună câte o misiune spațială fie automată, fie pilotată, explică cosmonautul. Navele lui sunt recuperabile, deci prețul scade cu fiecare zbor cosmic. <Până acum una din navele Falcon a fost utilizată de 19 ori. Se întorc pe rampa de lansare..Musk a dezvoltat această tehnologie de recuperare. A promis că construiește o navă interplanetară care a fost testată în urmă cu câteva zile. E cât o clădire cu 20 de etaje, un gigant care la lansare folosește 33 de motoare care folosesc metan lichid și oxigen lichid, considerând că pe Marte va produce metan, va alimenta racheta acolo și se va întoarce. Echipajul are contractual semnat, va fi format din artiști care să se întoarcă de acolo, să fie inspirați să creeze.Musk apreciaz[ c[ prin 20250-2100 va avea o colonie uman[ de 1 milion de oameni pe Marte:, spune Dumitru Prunariu.
Astronautul a vorbit despre Programul Artemis, prin care NASA vrea readucă astronauții pe Lună în acest deceniu, pe fondul unui impuls internațional reînnoit pentru explorarea lunară,
Astfel, prima aselenizare a unui astronaut după mai mult de jumătate de secol ar urma să fie făcută abia în 2026, în loc de 2025, în condiţiile în care navele spaţiale ale SpaceX, compania lui Elon Musk, şi Lockheed Martin, precum şi ale altor contractori se confruntă cu probleme de dezvoltare. Artemis 3, prima aselenizare cu echipaj uman în cadrul programului care utilizează nava Starship a companiei SpaceX, este acum programată pentru septembrie 2026. Precursoarea acestei misiuni de aselenizare, Artemis 2, a fost, de asemenea, amânată, fiind planificată acum pentru septembrie 2025. Artemis 2 implică patru astronauţi care zboară în jurul Lunii şi înapoi la bordul capsulei Orion, construită de Lockheed.Iar Dumitru Prunariu conduce un grup de specialiști care stabilesc condițiile în care omul va lucra pe Lună.
<Se studiază cum va supraviețui omul pe Lună, cum va lucra, după zborul Artemis 2 .În programul meu profesional, Luna ocupă un loc important, studiem maniera în care va avea loc o interacțiune a echipajelor internaționale, activitățile sustenabile pe Lună, de dorește un centru internațional pentru operațiunii pe Lună, dar eu sper apuc și primul om pe Marte, Luna e rampă de lansare spre Marte și apoi vom cred că vom aplica experiența de a lucra pe un corp ceresc mult mai îndepărat>, a explicat Dumitru Prunariu.
În prezent, Dumitru Prunariu ocupă funcția de general-locotenent în retragere al Forțelor Aeriene Române. Lucrează ca expert în cadrul Asociației Române pentru Tehnologie și Industrie Spațială-ROMSPACE. Este membru atât în Consiliul de Administrație al Agenției Spațiale Române, cât și în Consiliul de Administrație al Academiei Internaționale de Astronautică. Prunariu este expert în activitățile spațiale în cadrul mai multor organizații internaționale, printre care se numără Comitetul ONU pentru Explorarea Pașnic a Spațiului Extra-atmosferic, Agenția Spațială Europeană (ESA), Asociația Exploratorilor Spațiului Cosmic, Asociația Moon Village și Fundația Asteroid.
Ca o recunoaștere a realizărilor sale, în 2017 un asteroid a primit numele său, asteroidul „10707 Prunariu“
<Vă mulțumim pentru interesul arătat conferinței lui Dumitru Prunariu, singurul cosmonaut român ajuns în spațiu. Inițiativa CosmoParc Oradea va mai organiza astfel de evenimente la care vă așteptăm cu drag>, a transmis Dan palaghianu, organizatorul evenimentului de excepție.
.Conferința aici:
