Am fost judecător și avocat aproape 20 de ani. <Am văzut și simțit și înțeles acele laturi ale profesiei care nu se văd dinafară,nici măcar de pe podiumul instanței>, spune Ovidiu Bojan , care cu prilejul Zilei Avoca\ilor a f[cut c\teva considera\ii asupra profesiei:
Aidoma judecătorilor și avocații sunt percepuți ca niște favorizați ai soartei care muncesc puțin și câștigă foarte mult.
Ani de zile ca avocat n-am avut nici măcar o zi de concediu și eram sunat la telefon sau ușă de dimineața până seara târziu inclusiv la sfârșit de săptămână când persoane care veneau duminica la piață nu găseau nimic nefiresc să sune la 7 dimineața la ușa mea,așa ca să afle ce mai e nou.
Nu știu cum e acum dar când lucram ca avocat mulți,foarte mulți dintre clienți considerau că achitând onorariul cumpără avocatul cu totul nu un anume serviciu juridic așa că li se părea firesc să le fii la dispoziție în orice zi și la orice oră.
Sigur pentru fiecare problemele personale sunt cele mai importante dar de aici până la ignorarea oricărui respect pentru celălalt e cale lungă.
Pe lângă dificultățile raporturilor cu oamenii care solicită asistența unui avocat avocații se confruntă deseori și cu atitudinea unor magistrați,cu lipsa de unitate în practica judiciară și tot haosul legislativ.
Cum să te simți ca avocat când două complete de la aceeași instanță dau soluții diametral opuse în spețe identice deși al doilea complet avea în față și motivarea primului ? Și nici măcar nu era vorba de pile sau aranjamente. Cum explici clientului asemenea situații când el are convingerea fermă că pilele stau la baza soluțiilor contradictorii ?
Cum te simți ca avocat când constați din motivarea hotărării că judecătorul nici măcar nu ți-a citit concluziile sau cererile de probațiune ?
Avocatura e ușoară doar pentru cei care aidoma politicienilor țin discursuri sforăitoare uneori fără nici o legătură cu chestiunile juridice deduse judecății dar care sunt pe placul clientului emoționat uneori până la lacrimi de patosul discursului.
Așa cum profesia de magistrat merită tot respectul chiar dacă unii din ei nu fac cinste profesiei și profesia de avocat merită tot respectul societății.
La mulți ani tuturor avocaților care își fac cu profesionalism și implicare profesia ,care contribuie activ la înfăptuirea actului de justiție. Nu le pretindeți să fie și ei judecători imputându-le când apără hoți sau criminali. Nu e rostul lor să judece și să dea verdicte și sunt convins că și cei care cred altfel atunci când apelează la un avocat așteaptă de la acesta nu să fie un neutru judecător ci trup și suflet alături de clientul său.
Că uneori calitatea profesională a unui avocat e net superioară celui chemat să cântărească faptele și probele și chestiunile juridice e o altă problemă și cât timp magistratura nu e apropiată ca avantaje avocaturii ,cât timp magistrații sunt o țintă perpetuă a societății pentru veniturile lor,lucrurile vor merge din rău în mai rău
