Titlul problemei de drept: Competenţa şi calea de atac exercitată în procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative.
Opinii exprimate de participanții la întâlnire:
Problema în discuție (similară celei propuse de Curtea de Apel Cluj, la pct. 1) vizează două aspecte:
– identificarea instanței civile de drept comun la care fac trimitere dispozițiile art. 53 alin. (1 indice 1) din Legea nr. 101/2016;
– necorelarea dispozițiilor art. 53 alin. (1 indice 1) din Legea nr. 101/2016 cu cele ale art. 55 alin. (3) din același act normativ, care prevăd că împotriva deciziei pronunțate de instanța civilă de drept comun poate fi exercitată calea de atac a recursului la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.
În ceea ce privește competența de soluționare a recursului prevăzut de dispozițiile art. 55 alin. (3), în cadrul dezbaterilor a fost menționată practica secțiilor de contencios administrativ ale curților de apel sesizate cu astfel de căi de atac, de declinare a competenței către secțiile civile specializate (foste comerciale), cu motivarea că o dată atribuită competența primei instanțe civile, aceasta nu mai poate fi modificată în cadrul căilor de atac.
În acest context, a fost evocată soluția într-un regulator de competență pronunțat de Secția de contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ, în sensul că soluționarea recursului este de competența secției specializate (fostă comercială) a curții de apel (dosarul nr. 2944/111/2018).
Participanții au agreat, cu unanimitate, că în soluționarea cererilor care decurg din executarea contractelor administrative, atât în primă instanță, cât și în calea de atac a recursului, competența aparține secțiilor civile.
Notă: Problema competenței de soluționare a căii de atac (secția civilă corespunzătoare instanței superioare sau secția de contencios administrativ și fiscal a instanței superioare celei care a pronunțat hotărârea atacată) s-a ridicat și în dezbaterile prilejuite de Întâlnirea președinților secțiilor specializate (foste comerciale) ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, desfășurată la Ploiești, în perioada 28-29 iunie 2019, în contextul discutării problemei privind determinarea taxei judiciare de timbru în cazul cererilor ce privesc executarea parțială a unui contract administrativ raportat la dispozițiile art. 56 din Legea nr. 101/2016.
Cu această ocazie s-a reținut că au fost pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție regulatoare de competență, stabilindu-se faptul că o astfel de competență revine secției civile și că este vorba despre inadvertențe legislative, în momentul emiterii actului normativ omițându-se corelarea prevederilor referitoare la calea de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță, cât și a celor referitoare la secția competentă să judece recursul. Din dezbateri a reieșit necesitatea includerii pe ordinea de zi a următoarei întâlniri a problemei competenței de soluționare a căii de atac.
Această problemă de drept a fost discutată cu ocazia întâ̂lnirii președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, dedicată discutării aspectelor de practică neunitară în materia dreptului administrativ și financiar-fiscal – Curtea de Apel Iași, 23-24 mai 2019.
Partajează acest conținut:
