Un nou pas în lupta împotriva extremismului a fost făcut miercuri în Parlamentul României, unde plenul Camerei Deputaților a adoptat, cu o majoritate clară, un proiect de lege menit să modernizeze legislația privind combaterea urii, radicalizării și glorificării criminalilor de război. Proiectul a fost votat cu 199 de voturi „pentru”, 99 „împotrivă” și 2 abțineri.
Proiectul adoptat vizează modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002, care reglementează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor de inspirație fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanității și genocid. De asemenea, modifică Legea nr. 157/2018, consolidând măsurile de prevenire și combatere a antisemitismului.
Inițiativa vine ca răspuns la creșterea vizibilă a discursurilor instigatoare la ură, în special în mediul online, și urmărește să ofere un cadru legal coerent pentru sancționarea acestora. Noile prevederi extind definițiile legale ale materialelor interzise, incluzând expres conținuturi audio, video, imagini sau mesaje text cu caracter fascist, legionar sau rasist.
Titlul se modifică și va avea următorul cuprins:
„Ordonanță de urgență privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război.”
Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art.1. – Pentru prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvârșirea de infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, prezenta ordonanță de urgență reglementează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război.”
La articolul 2, după litera b) se introduce o nouă literă, lit. b¹), cu următorul cuprins:
„b¹) prin materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înțelege: imagini, mesaje text, conținut audiovideo, cărți, articole, alte documente și materiale de propagandă, precum și alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.”
La articolul 2, literele c) și f) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„c) prin persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război se înțelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și persoana din conducerea unei organizații ai cărei conducători au fost condamnați pentru astfel de infracțiuni de instanțele internaționale;
f) prin Mișcarea Legionară se înțelege organizația fascistă din România care a funcționat în perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cunoscută sub diverse denumiri, precum „Garda de Fier” și „Partidul Totul pentru Țară”. Orice alte denumiri sau forme de organizare ale acesteia, indiferent de perioada istorică, sunt asimilate Mișcării Legionare.”
La articolul 3, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art.3. – (1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.”
La articolul 4, alineatul (2¹) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2¹) Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi.”
La articolul 4, după alineatul (2¹) se introduce un nou alineat, alin.(2²), cu următorul cuprins:
„(2²) Dacă fapta prevăzută la alin.(2¹) este comisă prin intermediul unui sistem informatic limita de pedeapsă se majorează cu jumătate.”
La articolul 4, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută la alin. (1), (2), (2¹) sau (2²), dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public.”
Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art.5. – Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art.2 lit.a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi.”
La articolul 6, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art.6. – (1) Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului sau a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului împotriva evreilor sau a romilor și a crimelor de război, astfel cum sunt definite în dreptul internațional, în Statutul Curții Penale Internaționale și în Carta Tribunalului Militar Internațional înființat prin Acordul de la Londra, la data de 8 august 1945, și recunoscute ca atare printr-o hotărâre definitivă a Curții Penale Internaționale, a Tribunalului Militar Internațional înființat prin Acordul de la Londra, la data de 8 august 1945, a Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, a Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda sau a oricărui altui tribunal penal internațional înființat prin instrumente internaționale relevante și a căror competență este recunoscută de statul român, ori a efectelor acestora se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.”
La articolul 6, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2¹), cu următorul cuprins:
„(2¹) Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului suferit pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.”
La articolul 7, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 7. – (1) Faptele prevăzute la art. 3–6 comise de o persoană juridică se sancționează cu amenda de la 50.000 lei la 200.000 lei, cu interzicerea activității pe o durată de la 3 luni la 3 ani sau cu dizolvarea persoanei juridice.”
Art. II
Legea nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 3 iulie 2018, se modifică după cum urmează:
Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 4. – În scopul prevenirii și combaterii antisemitismului, se interzice promovarea, în public, a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor antisemite, prin orice mijloace, precum și distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale antisemite.”
La articolul 5, literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„a) promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor antisemite, prin orice mijloace,
b) distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale antisemite, indiferent de forma de prezentare a acestora,”
”Într-o societate democratică care respectă şi garantează drepturile şi libertăţile fundamentale ale tuturor cetăţenilor săi, prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură nu sunt doar acte de justiţie socială. Ele sunt, în primul rând, măsuri esenţiale pentru asigurarea stabilităţii şi coeziunii naţionale. Riscul radicalizării individuale, prin intermediul mijloacelor de comunicare virtuală, alături de normalizarea discursului antisemit în spaţiul public şi de apologie a persoanelor condamnate pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii impun o atenţie mult mai mare şi măsuri concrete.
Am iniţiat acest proiect legislativ pentru a corecta şi a adapta legislaţia naţională la noile realităţi şi pentru a ajusta modul de implementare, pentru a preveni ca răul pe care extremismul îl aduce să se întindă în întreaga societate, pentru a preveni ca o serie de criminali să fie transformaţi în eroi. Nu criminalii trebuie să fie modele naţionale”, a spus Silviu Vexler, în dezbaterea din plenul Camerei Deputaţilor. El a arătat că Mişcarea legionară a fost o organizaţie paramilitară teroristă de orientare naţionalist-fascistă şi antisemită caracterizată de atrocităţi şi fapte inumane de iniţierea unor persecuţii etnice şi dezlănciuirea unor acte inimaginabile de violenţă.
”Cu toate tentativele de a le conferi o aură de eroi naţionali, Ion Antonescu, Corneliu Zelea Codreanu şi ceilalţi reprezentanţi de seamă ai mişcării legionare rămân ceea ce au fost. Criminali. Nu martiri şi cu siguranţă nu salvatori. Doar criminali”, a precizat el, arătând că în paralel cu implementarea holocaustului, Ion Antonescu a făcut un rău uriaş întregii Românii. Lidera Partidului Oamenilor Tineri, Anamaria Gavrilă, a criticat proiectul de lege. ”Cum poţi tu, societate, să spui că un om trebuie să meargă la închisoare pentru că s-a exprimat? Ce fel de societate suntem noi? Unde este nevoia în societatea noastră să trimiţi pe cineva la închisoare pentru că s-a exprimat? Ce fel de societate suntem noi, când numeşti cel puţin 5,3 milioane de români extremişti? Şi continui! Continui şi nu te laşi! Când jumate din ţară îţi spune că nevoia este pentru coeziune socială, este pentru colaborare, este pentru a uni ţara. Ce faci tu? Vii cu încă o lege care bagă oamenii la puşcărie pentru că s-au exprimat liber în public? Să vă fie ruşine! Acesta nu este nici măcar un moment şi legile trebuie făcute pentru necesitatea şi nevoia oamenilor, nu pentru nişte satisfăcuţi sau nesatisfăcuţi social”, a spus preşedintele POT, Anamaria Gavrilă.
”Este o legislativă legislativă, dar în acelaşi timp este şi un apel la responsabilitate democratică şi asta nu se exprimă ţipând de la microfon. E o lege care are rolul de a ne proteja împotriva pericolului extremist, de a asigura orice cetăţean român, indiferent de etnie şi de religie, că are dreptul să trăiască în siguranţă în ţara asta, că are dreptul la demnitate, că integritatea sa fizică şi psihică este protejată. Iar această lege este raportată la realitatea de astăzi, pentru că prevede corelări, prevede îmbunătăţiri de text, incriminarea unor fapte online, creşterea unor limite de pedepse şi aşa mai departe”, a spus deputatul PNL Alina Gorghiu.
Ea a menţionat că reţelele sociale şi platformele digitale sunt astăzi un instrument de conectare între oameni, dar în acelaşi timp pot fi, aşa cum am văzut foarte bine în ultima vreme, şi canale de propagare pentru ideologii extremiste. ”Apar constant în acest mediu mesaje extremiste, mesaje de ură, mesaje antisemite, mesaje împotriva unor minorităţi. Sunt fenomene de radicalizare online pe care nu avem voie să le mai ignorăm. Vorbim despre un proiect care, printre altele, şi o spun foarte pe scurt, defineşte clar noţiunile de materiale fasciste, de materiale legionare, rasiste-xenofobe prin includerea imaginilor, a materialelor audio-video, a mesajelor text, a conţinutului audio-video. Altfel, dacă nu făcea această modificare deputatul iniţiator, legislaţia ar fi rămas ineficientă în faţa noilor forme de propagandă extremist”, a explicat deputatul PNL.
Deputatul PSD Florin Manole a spus la rândul lui că avem o Convenţie pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, care are un articol 10, cu două subcapitole. În primul, evident că este consacrată libertatea de exprimare şi este recunoscută valoarea exercitării acestui drept, dar există şi punctul 2 (..) şi acolo se spune că exercitarea acestor libertăţi comportă îndatoriri şi responsabilităţi, iar extremismul de dreapta, stimaţi colegi, înseamnă uneori încălcarea responsabilităţilor şi respectării integrităţii fizice, a dreptului la viaţă, a dreptului la siguranţă, a unor compatrioţi pe nişte criterii illegitime, uneori pe criterii entice. ”Atunci când exprimarea conţine ameninţări, conţine discriminare etnică, rasială şi aşa mai departe, exprimarea aceea este ilegitimă şi nu este o formă de libertate, este o ameninţare, este ceva ilegal, este ceva ce trebuie combătut”, a arătat el.
Deputatul Alexandru Dimitriu, de la USR, a spus că în dezbaterile din comisia juridică, pe proiectul de lege, au avut de-a face cu ieşiri legionare, incitări la ură, direct în comisie. ”Este imposibil să înţelegi cum aveţi capacitatea aceasta de a spune că aveţi nevoie de libertate la exprimare, vreţi să vă exprimaţi, dar de fiecare dată când cineva este în dezacord cu domniile voastre, domniile voastre încep să se exprime în cel mai suburban mod posibil.
În ceea ce priveşte acest proiect de lege, vă spun cu sinceritate că el este o exprimare a libertăţii. Este o exprimare a libertăţii mele faţă de incitarea dumneavoastră la ură. Eu trebuie să am libertatea să nu fiu de acord cu aşa ceva. Eu trebuie să am libertatea să-mi protejez familia şi copiii de invective şi de ura pe care o propagaţi dumneavoastră. Pentru că teoria generală a dreptului, oricât nu v-ar convine domnilor voastre, spune în felul următor. Dreptul tău încetează atunci când intră peste dreptul meu. Eu nu vreau ca dreptul meu, la normalitate, să fie afectat de ura pe care o propagaţi. Şi să ştiţi că atunci când vine vorba despre legionarism, este vorba despre criminali. Este vorba despre oameni care au făcut asasinate, oameni care au făcut genocid. Şi lucrul acesta este normal să nu fie uitat. Nu este normal ca dumneavoastră, sub cupola protejării românismului, să fiţi cei mai antiromâni cu putinţă. În momentul în care nu ne daţi voie să dobărâm dronele rusă, sunteţi antiromâni. În momentul în care propagaţi ura, sunteţi antiromâni. Deci noi trebuie să fim protejaţi de voi, cei de la AUR, SOS şi POT”, a arătat Dimitriu.
Csoma Botond, de la UDMR a spus că ei niciodată n-au susţinut că 5,3 milioane de cetăţeni din această ţară ar fi extremişti.
”Noi am susţinut că anumite partide care au încercat să manipuleze opinia publică, am susţinut că aceste partide sunt extremiste. Dar nicidecum n-am folosit acest adjectiv în privinţa acelor milioane de cetăţeni care, unii dintre ei, din păcate, au fost manipulaţi de către dumneavoastră. (..) Nu putem să avem o societate democratică dacă vrem să clădim totul numai pe ură, pe ură rasială, pe ură etnică şi pe antisemitism. De asemenea, am credinţa şi speranţa că autorităţile, poliţia şi Procuratura vor aplica aceste prevederi legale, pentru că, fără a fi aplicate aceste prevederi legale, nu au nicio valoare”, a spus deputatul UDMR. – citați de G4 MEDIA.
