Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, printr-o decizie dată miercuri, că ajustarea alocațiilor familiale și a diferitelor avantaje fiscale, acordate de Austria în favoarea lucrătorilor în funcție de statul de reședință al copiilor lor, este contrară dreptului Uniunii. ”Acest mecanism constituie o discriminare indirectă nejustificată, întemeiată pe cetățenia lucrătorilor migranți”, a stabilit Curtea.
La 1 ianuarie 2019, Austria a instituit un mecanism de ajustare pentru calcularea cuantumului forfetar al alocațiilor familiale și al celui al diferitelor avantaje fiscale pe care le acordă lucrătorilor ai căror copii au reședința permanentă în alt stat membru. Aceste avantaje fiscale cuprind creditul fiscal pentru copilul aflat în întreținere, bonusul familial „plus”, creditul fiscal pentru gospodărie cu venit unic, creditul fiscal pentru familie monoparentală și creditul fiscal pentru pensie alimentară. Ajustarea se poate face în sens crescător sau descrescător, în funcție de nivelul general al prețurilor în statul membru în cauză.
Printre cei afectați de această măsură erau și românii care munceau în Austria și ai căror copii au rămas în țară. Înainte de intrarea în vigoare a acestei legi alocația unui copil putea ajunge până la 158 de euro lunar, în funcție de vârsta copilului, arată migro.ro.
Dar după intrarea în vigoare a noii legi, alocația a scăzut simțitor. Astfel, un copil cu vârsta între:
- 0 și 2 ani primește 56,20 euro/lună
- 3 și 9 ani primește 60,00 euro/lună
- 10 și 18 ani primește 69,77 euro/lună
Cei peste 19 ani, care frecventează o unitate de învățământ, primesc 81,39 euro/lună.
Considerând că acest mecanism de ajustare și diferența de tratament care rezultă din acesta în principal pentru lucrătorii migranți în raport cu resortisanții naționali sunt contrare dreptului Uniunii, Comisia a formulat în fața Curții de Justiție o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva Austriei. Comisia a fost susținută de Cehia, Croația, Polonia, România, Slovenia, Slovacia și de Autoritatea de Supraveghere AELS, în timp ce Danemarca și Norvegia au intervenit în susținerea Austriei.
Argumentele CJUE
Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea constată, mai întâi, că alocațiile familiale și creditul fiscal pentru copilul aflat în întreținere în cauză constituie prestații familiale sub incidența Regulamentului privind coordonarea sistemelor de securitate socială care nu pot face obiectul niciunei reduceri sau modificări în temeiul faptului că beneficiarul sau membrii familiei acestuia sunt rezidenți într-un alt stat membru decât cel care le acordă.
Astfel, regulamentul impune o echivalență strictă între cuantumurile prestațiilor familiale acordate de un stat membru lucrătorilor ai căror membri de familie au reședința în acest stat membru și celor ai căror membri de familie au reședința în alt stat membru. În această privință, Curtea subliniază că, neluându-se în considerare diferențele dintre nivelurile prețurilor în interiorul statului membru prestator, diferențele de putere de cumpărare între statele membre nu justifică posibilitatea unui stat membru de a acorda acestei a doua categorii de persoane prestații într-un cuantum diferit de cel acordat persoanelor care intră în prima categorie.
În aceste condiții, Curtea arată că legislația austriacă în litigiu, în măsura în care efectuează o ajustare a prestațiilor familiale în funcție de statul de reședință al copiilor beneficiarului, constituie o încălcare a Regulamentului privind coordonarea sistemelor de securitate socială.
În ceea ce privește apoi alocațiile familiale și ansamblul avantajelor fiscale vizate de acțiunea Comisiei, Curtea amintește că dreptul Uniunii interzice orice discriminare, în materie de securitate socială, întemeiată pe cetățenia
lucrătorilor migranți. Or, mecanismul de ajustare în litigiu, prin aceea că se aplică numai în cazul în care reședința copilului este în afara teritoriului austriac, afectează în esență lucrătorii migranți, întrucât copiii lor sunt în special susceptibili să locuiască în alt stat membru.
În plus, marea majoritate a lucrătorilor migranți afectați de acest mecanism fiind originară din state membre în care costul vieții este inferior celui care prevalează în Austria, acești lucrători primesc prestații familiale, precum și avantaje sociale și fiscale într-un cuantum mai mic decât cel acordat lucrătorilor austrieci.
Prin urmare, acest mecanism de ajustare constituie o discriminare indirectă întemeiată pe cetățenie care nu este, în orice caz, justificată.
În această privință, Curtea subliniază că lucrătorii migranți participă în același mod ca un lucrător național la stabilirea și la finanțarea contribuțiilor care stau la baza alocațiilor familiale și a avantajelor fiscale în cauză, fără a se lua în considerare în acest sens locul de reședință al copiilor lor.
Rezultă, în opinia Curții, că legislația austriacă în litigiu constituie deopotrivă o încălcare a Regulamentului privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii. În aceste împrejurări, Curtea admite în integralitatea sa acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor formulată de Comisie.
DOCUMENT – Hotărârea Curții în cauza C-328/20 | Comisia/Austria (Indexarea prestațiilor familiale):
