În comunicatul publicat, duminică, de Baroul București pe pagina sa de internet se pomenește de ”situația creată prin condamnarea a doi avocați din Baroul București pentru săvârșirea unor infracțiuni în exercițiul profesiei”. Unul dintre ei este avocatul Robert Roșu, trimis la închisoare de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar documentul Baroului bucureștean nu pomenește numele celui de-al doilea avocat. Parcurgerea listei inculpaților condamnați de ÎCCJ în dosarul ”Ferma Băneasa” dezvăluie identitatea acestuia.
Este vorba despre Corina Teodora Dicu, avocat în cadrul Baroului București. Aceasta a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de încercare de 9 ani pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Ferma Regală Băneasa).
Pe 27 iunie 2019, Corina Teodora Dicu a fost achitată la Curtea de Apel Brașov.
Potrivit hotărârii Curții de Apel Brașov, publicată în format anonimizat pe rolii.ro, Corina Teodora Dicu a fost acuzată de anchetatori că ”folosindu-și calitatea de jurist al Institutului CDPP București (cu care avea contract de asistență juridică ca avocat), prin acțiunile întreprinse în cursul anului 2008, l-a ajutat pe numitul I.H., director al ICDPP la acea dată, să determine membrii Consiliului de administrație să aprobe solicitarea inculpatului AL României Paul în legătură cu Ferma regală Băneasa, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.10/2001 (art. 8, art. 10 și art. 21) participând la ședințele consiliului, susținând cu știință date nereale referitoare la natura și situația terenului sau calitatea de persoană îndreptățită a inculpatului AL României Paul, redactând acte pentru retrocedarea terenului, astfel că prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 170.924,97 mp, teren aflat în administrarea institutului, situat în București, (…) fiind cauzat astfel un prejudiciu statului român în valoare de xxxxxxxxxxx euro (echivalent a xxxxxxxxxxx lei) , sumă ce reprezintă totodată folos necuvenit pentru AL României Paul, T.R. și asociații acestuia în grupul infracțional, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 13 2 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal și art. 5 Cod penal”.
Instanța brașoveană a constatat atunci că ”nu sunt probe că inculpata G.D. ar fi încălcat vreun text de lege votând pentru retrocedare în cadrul consiliului de administrație al Institutului CDPP cu încălcarea legii și nici că inculpații S.G. și D___ C_____ (Dicu Corina – n.n.) ar fi comis acte de înlesnire la săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu care să fi fost comisă cu această ocazie.”
Potrivit hotărârii Curții de Apel Brașov, avocata Corina Teodora Dicu arăta atât în fața instanței, cât și în timpul urmăririi penale că ”între cele două părți Institut și Prințul P., prin reprezentanți, a existat o corespondență amplă, și la cele solicitate a fi lămurite, clarificate prin nota juridică s-a răspuns punctual printr-o adresă nr. 1274/2008. În afară de această adresă sau mai transmis și alte punct de vedere privind legalitatea notificării și corespondența se găsește în volumul X al urmăririi penale la dosarul administrativ al notificării.”
Judecătorii Curții de Apel Brașov au specificat că ”nu este ceva neobișnuit ca avocații unor părți adverse să se întâlnească și să discute aspectele divergente. Nicio prevedere a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și nicio dispoziție din Statului profesiei de avocat nu interzic întrevederile între avocați, în vederea dezbaterii aspectelor juridice care îi privesc pe clienții acestora. (…)Astfel, inculpata D___ C_____ a exercitat cu ocazia adoptării acestei decizii doar o activitate normală de avocat al ICDPP, care nu se circumscrie niciunei fapte penale. Nu se poate reține obținerea de către aceasta a vreunui folos material sau satisfacerea vreunui interes propriu și nici nu se poate identifica o conivență de natură infracțională între această inculpată și vreuna din celelalte persoane trimise în judecată în această cauză. Oferirea de consultanță juridică, în limitele legii, nu poate constitui elementul material al vreunei infracțiuni, iar în prezenta cauză s-a arătat mai sus că decizia adoptată nu a fost nelegală.”
Partajează acest conținut:
