În contextul dezbaterilor tot mai intense privind prescrierea faptelor penale și funcționarea sistemului de justiție, a fost făcut public un răspuns oficial al Curții de Apel Oradea, emis în baza Legii nr. 544/2001. Documentul oferă date concrete și explicații instituționale despre criza de personal, volumul real de muncă al judecătorilor și efectele instabilității legislative asupra actului de justiție.
Mai jos este prezentată o sinteză a acestui răspuns, realizată de Ștefan Deleanu, însoțită de documentele oficiale care stau la baza informațiilor.
Prezentăm postarea lui Ștefan Deleanu care cuprinde și răspunsul oficial al Curții de Apel Oradea:
” RASPUNS OFICIAL: Curtea de Apel Oradea explică de ce se prescriu faptele: Criza de personal și instabilitatea legii afecteaza actul de justiție (sumar mai jos + poze in atas)
Nota: pentru sumar am folosit si AI, si am comentat mai jos.
Volum imens de muncă:
Un singur judecător de la Curtea de Apel Oradea a trebuit să soluționeze, în medie, 505 dosare în anul 2024.
În materie penală, volumul este semnificativ – peste 5.200 de dosare gestionate doar în primele 11 luni ale anului 2025.
N.R: Este de mentionat faptul ca in penal, sunt mai multe termene pentru ca de obicei pana la administrarea intregului probatoriu, dureaza. Analiza dosarului se face in multe ore, si cu cat mai multe dosare pe cap de judecator – cu cat se citeste mai in Z dosarul, cu cat se da o decizie mai putin corecta. Este o strategie de triaj intr-un sistem care nu trebuie sa functioneze pe triaj.
„Exodul” Magistraților:
Instanța indică direct cauza principală a problemelor: instabilitatea legislativă din ultimii 5 ani.
Aceasta a provocat un val masiv de pensionări. Locurile libere au fost ocupate intempestiv de judecători promovați de la instanțe inferioare, fără a exista o perioadă de tranziție sau un număr echivalent de oameni cu experiența celor plecați.
N.R: Daca te pensionezi inainte sa intre in vigoare o lege, beneficiezi de prevederile vechii legi. Oamenii sunt (prin natura lor) mai interesati de bunastarea familiei lor decat de straini. Este evident deci ca judecatorii decid sa se pensioneze pe legile mai favorabile lor. Trebuiau ca acele legi care incurajau practic pensionarea magistratilor sa nu existe. Au fost magistrati care au protestat pentru a nu se pensiona cu o pensie mai mare decat salariul.
De ce intervine, de fapt, prescripția?
Documentul explică un mecanism tehnic dureros:
Fluctuația de personal a dus la modificarea constantă a completurilor de judecată (judecătorii se schimbă în timpul procesului).
În materie penală, dacă se schimbă judecătorul, administrarea probelor trebuie reluată. Asta înseamnă timp pierdut, amânări și, inevitabil, împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale.
Judecătorii dau de inteles: Nu este vorba de rea-voință sau intervenții oculte, ci de efectul matematic al lipsei de personal stabil.
N.R: Judecatorii dau de inteles ca cazul Liei Savonea trebuie investigate individual, fara a spune ca intregul sistem de justitie sufera de viciile si acuzatiile reclamate de Recorder. Spun in special ca lor nu li s-a reclamat asta de nimeni din subordine sau de justitiabili.
Blocaje pe toată linia:
1. Concursurile de recrutare au fost blocate aproape un an și jumătate.
2. Guvernul a interzis angajarea personalului auxiliar (grefieri) prin ordonanțe de urgență (OUG 115/2025), deși procedurile s-au complicat și volumul a crescut.
3. Există doar 8 asistenți judiciari activi, un număr infim pentru nevoile instanței.
Avem clădiri, nu avem oameni:
Paradoxal, logistic stăm bine. Palatul de Justiție din Oradea este renovat, sunt calculatoare, e căldură și există toner.
Dar „zidurile” nu judecă. Fără resursă umană suficientă, infrastructura modernă este inutilă pentru cetățeanul care așteaptă ani de zile o sentință.
Ce vor să transmită judecătorii?
Mesajul este o solicitare de ajutor mascata în limbaj administrativ (dat fiind natura profesiei lor).
Oamenii explica ca nu pot sa isi faca treaba in conditiile actuale, si ca trebuie sa fie luate masuri pentru ca acestea sa fie rezolvate.
Acestia vin cu anumite propuneri, pe care acestia le considera utile, cum ar fi citarea direct pe email, digitalizarea procedurii jurisdictionale, si altele.
In timp ce unele poate sunt relativ grele de implementat, altele sunt idei bune care trebuie luate in serios si evaluate la nivel central, pentru a fi implementate la nivel national. ”
Partajează acest conținut:
