Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, cu 10 voturi la 7, că sancționarea disciplinară a judecătorului Vasilică-Cristi Danileț pentru mesaje publicate pe Facebook a încălcat articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului. Hotărârea Marii Camere este definitivă și stabilește un reper important privind libertatea de exprimare a magistraților în spațiul public.
Într-o hotărâre pronunțată astăzi, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat că România a încălcat dreptul la libertatea de exprimare al unui judecător sancționat disciplinar pentru două mesaje publicate pe rețeaua de socializare Facebook. Cauza, Danileţ c. România (cererea nr. 16915/21), vizează limitele obligației de rezervă a magistraților și protecția discursului privind chestiuni de interes general.
Mesaje de interes public, nu abateri disciplinare
Reclamantul, Vasilică-Cristi Danileț, judecător la Tribunalul Cluj la momentul faptelor, a fost sancționat în 2019 de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu reducerea salariului cu 5% timp de două luni. Motivul: două postări publice pe Facebook, una referitoare la apărarea ordinii constituționale în contextul unui conflict instituțional privind conducerea Armatei, iar cealaltă legată de funcționarea parchetelor și dificultățile întâmpinate de procurori.
CSM și ulterior Înalta Curte de Casație și Justiție au apreciat că judecătorul a încălcat obligația de rezervă și a adus atingere imaginii justiției. CEDO a respins însă această interpretare.
Curtea a subliniat că judecătorii au dreptul să se exprime public atunci când democrația sau statul de drept sunt amenințate, iar declarațiile făcute într-un astfel de context beneficiază, în principiu, de un nivel ridicat de protecție.
Lipsa unei „necesități sociale imperioase”
Analizând conținutul, forma și contextul celor două mesaje, CEDO a constatat că acestea priveau chestiuni de interes general, despre care publicul avea un interes legitim să fie informat. Niciunul dintre mesaje nu conținea incitări la violență, discurs instigator la ură sau atacuri la adresa unor proceduri judiciare în curs.
În special, Curtea a criticat lipsa unei analize riguroase din partea autorităților naționale, care nu au explicat în mod convingător în ce mod expresia folosită de judecător sau pozițiile sale publice ar fi afectat independența justiției ori încrederea publicului în sistemul judiciar.
„Ingerința în libertatea de exprimare a reclamantului nu s-a bazat pe motive relevante și suficiente și nu a răspuns unei necesități sociale imperioase”, se arată în hotărâre.
Efect disuasiv asupra întregii magistraturi
Deși sancțiunea aplicată nu a fost una extremă, Curtea a remarcat că aceasta era de natură să descurajeze nu doar reclamantul, ci și alți magistrați să participe la dezbateri publice privind funcționarea justiției și statul de drept.
CEDO a atras atenția că libertatea de exprimare a magistraților nu este incompatibilă cu obligația de rezervă, atât timp cât sunt respectate independența și imparțialitatea justiției. În acest caz, echilibrul dintre cele două valori nu a fost rupt.
Despăgubiri și consecințe
România a fost obligată să îi plătească reclamantului suma de 9.705,44 euro, reprezentând cheltuieli de judecată și onorarii. Hotărârea Marii Camere este definitivă și va fi transmisă Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care va supraveghea executarea ei.
Decizia are o semnificație majoră pentru sistemul judiciar românesc și pentru dezbaterea mai largă privind rolul magistraților în societate, stabilind că exprimarea responsabilă a opiniilor pe teme de interes general este protejată de Convenția europeană, chiar și atunci când autorul este judecător.
Partajează acest conținut:
