Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost sesizată cu o problemă de drept care vizează grila notarială care trebuie folosită pentru acordarea despăgubirilor, în cazul unei unei contestaţii împotriva unei decizii emise de Comisia pentru Compensarea Imobilelor. Sesizarea prealabilă a fost formulată de Curtea de Apel București și a fost înregistrată la ÎCCJ pe 11 noiembrie 2021.
Conținutul sesizării:
”În interpretarea art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 modificată, în situaţia unei contestaţii împotriva unei decizii emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, acordarea despăgubirilor se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii propriu-zise a deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor sau prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent rămânerii sale definitive?”
Textul de lege invocat:
Art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 – Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu.
Obiectul principal al dosarului civil în care a fost formulată sesizarea prealabilă îl reprezintă Legea 10/2001 (privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989) și legea 163/2013 (privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România).
Potrivit instanței care a formulat sesizarea prealabilă, în favoarea unei prime concluzii posibile, se constată că faptul pronunțării unei hotărâri judecătorești la finalul procedurii nu poate duce automat la concluzia că evaluarea se face prin aplicarea grilelor notariale valabile în anul anterior pronunțării sale. Nu este exclus de principiu ca legiuitorul să prefere evaluarea în funcție de grilele notariale valabile în anul precedent emiterii deciziei, așa cum în forma inițială alesese un an fără nicio legătură cu emiterea/pronunțarea actelor juridice respective, și anume 2013. Indicarea unui an de referință fix, indifferent de durata procedurii, poate fi de altfel considerate ca prezentând o serie de avantaje. Astfel atunci când procedura durează mai mult de un an, se evită refacerea expertizelor și/sau a calculelor cel puțin o data pe parcursul soluționării contestației. De asemenea, cuantumul despăgubirilor nu depinde de durata procedurii, care variază în funcție de multe elemente și îi atribuie astfel un anumit caracter aleatoriu. În schimb, soluționarea dosarelor administrative de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor se face într-o anumită ordine, în principiu cea a înregistrării, cee ace lasă mai puțin loc arbitrariului.
Tot astfel, nici împrejurarea că hotărârea judecătoreasca desființează (atunci când contestația este admisă) decizia administrative, nu poate conduce prin sine însăși, la concluzia că nu poate fi avut în vedere decât anul precedent propnunțării hotărârii judecătorești definitive. Riguros vorbind, nu se desființează sau nu ar trebui să se desființeze decât partea din decizie care privește stabilirea numărului de puncta, iar nu cea referitoare la validarea dispoziției emise de entitatea învestită cu soluționarea notificării.
În favoarea celei de-a doua concluzii posibile, se constată că pentru a determina care a fost voința legiuitorului în situațiile prevăzute de art. 35 alin. (1) trebuie pornit în primul rând de la expunerea de motive care a stat la baza adoptării Legii 20/2020, primul act normativ prin care s-a urmărit modificarea art. 21 alin. (6) din Legea 165/2013: ”Legea a intrat în vigoare la data de 16.05.2013, ca urmare toate deciziile se emit ținând cont de grilele notariale din anul 2013, astfel cei îndreptățiți, toți cei care beneficiază de prevederile acestei legi (…) sunt prejudiciați raportați la faptul că grila notarială este actualizată anual de către Comisia Națională. Actul normative a intrat în vigoare acum 6 ani, valorile de piață ale imobilelor au suferit modificări și în grilele notariale, precum și inflația anuală duce la o pierdere a valorii despăgubirilor (…) – în majoritatea cazurilor se pot observa creșteri de cca. 30%.”
Așadar, se poate deduce că legiuitorul a urmărit ca persoanele îndreptățite la obținerea de măsuri compensatorii să beneficieze de creșterea valorilor din grilele notariale, prin stabilirea despăgubirilor cu luarea în considerare a acestei evoluții favorabile, atingerea acestui deziderat implicand evaluarea imobilelor în funcție de grilele cele mai apropiate de momentul primirii efective a reparațiilor.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
Partajează acest conținut:
