Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, miercuri, să admită o excepție de neconstituționalitate care a vizat legea privind aprobarea OUG 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a unor măsuri de supraveghere tehnică dispuse în timpul procesului penal. Este vorba despre actul prin care SRI putea fi desemnat organ de cercetare penală special pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. Decizia instanței de contencios constituțional a fost luată cu majoritate, opinii separate având judecătoarele Livia Stanciu și Simina Tănăsescu, scrie luju.ro.
Comunicatul CCR:
Cu majoritate de voturi, (Curtea Constituțională – n.n.) a admis obiecția de neconstituționalitate (după conexarea celor trei sesizări cu același obiect formulate de Avocatul Poporului și, respectiv, de 51 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor, Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal, precum și de deputați neafiliați și un deputat al Grupului Minorităților Naționale) și a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, precum și dispozițiile art.I pct.1 fraza a doua, art.II pct.1, art.IV pct.1 fraza a treia și art.IV pct.2 fraza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016 sunt neconstituționale;
Texte de lege invocate în decizia CCR:
– Art.I pct.1 fraza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016 – Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 57, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:”(2) Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condiţiile art. 55 alin. (5) şi (6), corespunzător specializării structurii din care fac parte, în cazul săvârşirii infracţiunilor de către militari sau în cazul săvârşirii infracţiunilor de corupţie şi de serviciu prevăzute de Codul penal săvârşite de către personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranţa navei sau navigaţiei ori a personalului. De asemenea, organele de cercetare penală speciale pot efectua, în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute în titlul X din Codul penal şi infracţiunilor de terorism, din dispoziţia procurorului, punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.”
– Art.II pct.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016 – Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. După articolul 30 se introduce un nou articol, articolul 30^1, cu următorul cuprins: „Art. 30^1. – (1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.
– Art.IV pct.1 fraza a treia din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016 – Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 3 martie 1992, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 8, după alineatul 1 se introduc două noi alineate, alineatele 2 şi 3, cu următorul cuprins: „Pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul Serviciului Român de Informaţii este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi independent al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Verificarea modului de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a executării acestor supravegheri tehnice se realizează potrivit art. 30^1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale.”
– Art.IV pct.2 fraza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016 – 2. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 13. – Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) şi (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală.”
În obiecția ridicată în fața Curții Constituționale, Avocatul Poporului arăta că dispozițiile art. IV pct. 2 din OUG 6/2016 ”conferă ofițerilor de informații dreptul de a efectua acte de urmărire penașă, din dispoziția procurorului, aceștia putând fi desemnați organe de cercetare penală specială.”
Articolul IV: Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 3 martie 1992, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 13. – Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) şi (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală.”
”Deși, în aparență, competența lor este reglementată dintr-o dublă perspectivă – în primul rând, se referă la infracțiunile de terorism și celor contra securității naționale, iar în al doilea rând, este permisă pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, în realitate competența acestora nu este reglementată în mod clar și previzibil, în condițiile în care textul nu stabilește criteriile și procedura aplicabilă în vederea desemnării ca organe de cercetare penală a unor organe a căror atare calitate nu este prevăzută de legislația procesual penală”, a susținut Avocatul Poporului.
În opinia acestuia, Guvernul a transpus în dreptul pozitiv o normă care conservă viciul de neconstituționalitate reținut în considerentele Deciziei 51/2016, prin care CCR ”a declarat neconstituțională o dispoziție legală tocmai pentru că permitea serviciilor de informații, care nu sunt organe judiciare, să efectueze acte de urmărire penală”.
Avocatul Poporului a invocat și faptul că pentru elaborarea legii privind adoptarea OUG 6/2016 nu a fost solicitat avizul CSM. În plus, OUG 6/2016 ”antrenează consecințe negative în planul garantării dreptului la viață intimă, familială și privată”, arăta instituția condusă de Renate Weber.
Referindu-se la motivele intrinseci de neconstituționalitate, Avocatul Poporului a explicat că prevederea din OUG 6/2016 potrivit căreia ”preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (…) a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală” încalcă separația puterilor în stat.
DOCUMENT – Avocatul Poporului. Obiecție de neconstituționalitate a prevederilor Legii pentru aprobarea O.U.G. nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal:
Comments 1