Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a reacționat ferm la interpretarea Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește menținerea delegației apărătorului din oficiu în situații excepționale constatate de completul de judecată. În opinia UNBR, o altfel de abordare încalcă dreptul fundamental la apărare și la libera alegere a avocatului. Și barourile din Cluj și Timiș au condamnat ceea ce numesc ”maniera în care CSM validează o practică a instanţelor care nu are fundament legal”.
În minuta din data de 3 noiembrie 2020 a Consiliului Superior al Magistraturii se arată: ”referitor la aplicarea dispozițiilor art. 91 alin. 4 CPP (avocatul din oficiu – n.n.) (…), Comisia cu majoritate nu a constatat existența unei practici neunitare, ci a unei practici consolidate, instanțele arătând în mod unitar că se impune menținerea delegației apărătorului din oficiu pentru a se asigura asistența juridică efectivă pe parcursul procesului penal, în situații excepționale constatate de completul de judecată. De asemenea, Comisia cu majoritate a apreciat că nu se impune discutarea acestui aspect cu conducerea UNBR întrucât modalitatea de aplicare a legii în procesul penal și măsurile dispuse în cadrul acestuia sunt atributul exclusiv al instanțelor de judecată.”
UNBR cere aplicarea strictă a prevederilor referitoare la avocatul din oficiu
Într-o reacție la interpretarea CSM, Uniunea Barourilor a anunțat că își menține poziția clară și constantă față de aplicarea strictă a art. 91 alin. (4) din Codul de Procedură Penală care prevede că „Delegația apărătorului din oficiu încetează la prezentarea apărătorului ales”.
”Considerăm că art. 91 alin. (4) din Codul de Procedură Penală îndeplinește toate criteriile unei norme juridice clare și complete și nu lasă loc nici unei interpretări. O altfel de abordare a acestor dispoziții este susceptibilă să valideze o practică neconformă cu legea și mai ales să încalce dreptul fundamental la apărare și la libera alegere a avocatului. Alegerea avocatului este dreptul exclusiv al clientului și nu există niciun temei legal pentru a impune un alt avocat clientului sau pentru a considera că instanța poate face acest lucru în virtutea rolului său activ”, se arată în comunicatul UNBR.
Potrivit Uniunii Barourilor, numirea formală a unui avocat „de rezervă” este incompatibilă cu principiul liberei alegeri a avocatului și nu satisface exigențele referitoare la asistența juridică obligatorie, dacă această asistență nu este una efectivă.
UNBR a reacționat și față de susținerea CSM că profesia de avocat nu trebuie consultată în privința interpretării unor dispoziții cu privire la dreptul la apărare, motivând că aplicarea legii în procesul penal și măsurile dispuse în cadrul acestuia sunt atributul exclusiv al instanțelor de judecată. ”Faptul că judecătorul este suveran în interpretarea și aplicarea legii în cauze concrete nu trebuie să excludă dialogul interprofesional pe teme de interpretare și aplicare a legii atunci când acesta ar putea să conducă la o mai bună administrare a justiției”, se arată în comunicatul Uniunii.
Reacții ale barourilor din Cluj și Timiș
Și barourile din Cluj și Timiș au condamnat ”conduita și poziția de forță adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii”, care denotă ”lipsă de respect pentru întregul corp profesional al avocaților”.
Conducerea Baroului Cluj a anunțat că ”dezavuează ferm maniera în care Consiliul Superior al Magistraturii validează o practică a instanţelor care nu are fundament legal în dispoziţiile Codului de Procedură Penală – art. 91 alin. (4), care prevede cu titlu imperativ: „delegația apărătorului din oficiu încetează la prezentarea apărătorului ales”. (…) Consideră că aprecierile Consiliului Superior al Magistraturii în sensul în care nu se impune discutarea cu conducerea UNBR a unor aspecte ce țin de reglementarea exercitării dreptului la apărare echivalează cu nesocotirea statutului legal al avocaților, de parteneri indispensabili ai actului de justiție, astfel cum acesta este reglementat de lege și denotă lipsă de respect pentru întregul corp profesional al avocaților.”
La rândul său, Baroul Timiș consideră că interpretarea CSM este ”vădit nelegală și totodată ignoră și desconsideră rolul avocatului ales, dar și a celui din oficiu în procesul penal”.
”Dezavuăm necondiționat conduita și poziția de forță adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, care prin ignorarea punctului de vedere al Uniunii Naționale a Barourilor din România, fac ca reglementarea legală din art. 38 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 republicată, potrivit căreia AVOCATUL ESTE PARTENER INDISPENSABIL AL JUSTIȚIEI ȘI ESTE OCROTIT DE LEGE, să rămână un simplu deziderat, golit de conținut”, se arată în comunicatul baroului timișean.
DOCUMENTE – minuta din data de 3 noiembrie 2020 a Consiliului Superior al Magistraturii:
Comunicatul Baroului Cluj referitor la minuta din 3 noiembrie 2020 a CSM:
Comunicatul Baroului Timiș referitor la minuta din 3 noiembrie 2020 a CSM:
Partajează acest conținut:
