Pașaportul COVID-19 ar putea fi utilizat atât ca o formă de restricționare a libertăților fundamentale, precum și ca o modalitate de exercitare normală a acestora. Este una dintre concluziile desprinse dintr-o analiză efectuată de avocata Gabriela Musteață, din cadrul societății Iordăchescu&Asociații. Autoarea atrage atenția că implementarea unui asemenea document ar constitui un factor de discriminare prin raportare la persoanele care nu au acces la vaccinul împotriva coronavirusului.
În analiza sa, avocata Gabriela Musteață pornește de la solicitarea mai multor state europene de introducere a unui astfel de document – pașaportul COVID. Însă această cerere, susține avocata, ridică o serie de probleme referitoare la discriminare, exercitarea drepturilor omului și protecția datelor cu caracter personal.
”Dacă aceste documente ar fi utilizate pentru a permite trecerea granițelor în interiorul Uniunii Europene fără a exista obligația de carantină, deținătorii acestora își vor putea exercita libertatea de mișcare în condiții obișnuite, însă persoanele care nu dețin acest pașaport vor avea în continuare limitat exercițiul libertății de mișcare”, scrie Gabriela Musteață.
Autoarea atrage atenția că implementarea unui asemenea pașaport ar constitui un factor de discriminare prin raportare la persoanele care nu au acces la acest vaccin.
”În plus, administrarea vaccinului este contraindicată pentru anumite persoane, spre exemplu cele care dezvoltă alergii față de substanțele vaccinului. Astfel, față de aceste persoane, o eventuală discriminare nu va putea fi înlăturată nici ulterior, când vaccinul va fi disponibil pentru întreaga populație”, se arată în analiza publicată pe pagina societății Iordăchescu&Asociații.
Avându-se în vedere faptul că vaccinarea este facultativă, fiind un drept, avocata Gabriela Musteață consideră că și persoanele care nu vor să se vaccineze trebuie să aibă alternative precum scutirea medicală de la vaccin sau posibilitatea de a exercita aceste libertăți pe baza unui test RT-PCR negativ.
