SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Baroul Cluj intră în linie dreaptă pentru alegerile din 17 martie 2026, iar una dintre candidaturile care se anunță definitorii pentru direcția instituției în următorii patru ani este cea a avocatului Victor Rusa. Cu aproape trei decenii de practică neîntreruptă și cu o experiență instituțională consistentă la nivel local și național, acesta își asumă public obiectivul de a conduce baroul în mandatul 2026–2030, sub semnul echilibrului, al consolidării instituționale și al unei modernizări prudente, dar ferme.
Absolvent al Facultății de Drept a Universității „Babeș–Bolyai”, promoția 1995, Victor Rusa exercită profesia de avocat în Baroul Cluj din decembrie 1996, fiind înscris pe Tabloul avocaților definitivi din 1999. Parcursul său profesional, așa cum reiese din declarația de candidatură, este unul construit etapizat, prin acumulare de experiență practică, asumarea responsabilității și implicare constantă în viața instituțională a baroului.
În plan profesional, Rusa evocă anii de formare sub îndrumarea mentorilor și contactul direct cu realitățile dure ale profesiei: dosare pierdute și câștigate, efort susținut, presiune și responsabilitate. Discursul său nu este centrat pe spectaculos, ci pe consecvență și maturizare profesională. El vorbește despre empatie, răbdare și capacitatea de a transmite mai departe cunoștințele acumulate, subliniind rolul său în formarea unor generații de stagiari deveniți ulterior profesioniști recunoscuți.
Dimensiunea instituțională a carierei sale este însă la fel de relevantă. Ales de cinci ori consecutiv în funcția de consilier al Baroului Cluj, Victor Rusa a acumulat două decenii de experiență în cadrul Consiliului, participând – potrivit propriei declarații – la peste 250 de ședințe ordinare și extraordinare. În ultimii opt ani a exercitat funcția de prodecan, perioadă în care a gestionat inclusiv situații tensionate, ce au necesitat atât fermitate, cât și discernământ.
Din 2023, el este și consilier al Uniunii Naționale a Barourilor din România, experiență care i-a oferit acces direct la mecanismele decizionale centrale ale profesiei. În viziunea sa, Baroul Cluj – al doilea ca mărime din țară – trebuie să depășească statutul de simplu receptor al deciziilor naționale și să devină un actor activ, coerent și influent în configurarea politicilor profesionale.
Candidatura sa este construită pe ideea de echilibru – concept pe care îl consideră esențial în exercitarea mandatului de decan. În plan doctrinar și strategic, el respinge atât ruptura radicală de tradiție, cât și imobilismul. Baroul, afirmă Rusa, are o istorie de 151 de ani care nu poate fi ignorată, dar nici nu trebuie transformată într-un obstacol în calea adaptării. Digitalizarea, dezvoltarea tehnologiei informației și impactul inteligenței artificiale asupra profesiei sunt realități care impun modernizarea instrumentelor și a infrastructurii, fără a afecta valorile fundamentale ale avocaturii.
Un capitol central al programului său îl reprezintă apărarea independenței profesiei. În opinia sa, decanul nu este nici un simplu manager administrativ, nici o figură simbolică, ci garantul instituțional al independenței avocaților. Orice discurs public denigrator la adresa profesiei sau orice formă de exercitare clandestină a avocaturii trebuie combătute prompt și ferm. În același timp, reacția instituțională trebuie să fie una echilibrată: fermă în fond, dar rezervată în formă, evitând escaladarea conflictelor prin expunere mediatică excesivă.
Independența nu exclude, însă, dialogul. Rusa propune consolidarea relațiilor cu instanțele de judecată și parchetele din circumscripția Curții de Apel Cluj, prin întâlniri periodice, mecanisme de consultare și chestionare adresate avocaților pentru identificarea problemelor concrete întâmpinate în practică. Obiectivul declarat este acela al identificării unor soluții pragmatice, prin dialog instituțional constant și structurat.
Tot în această logică a conectării interprofesionale, candidatul susține încheierea sau consolidarea unor protocoale de colaborare cu notarii publici, executorii judecătorești, practicienii în insolvență și Oficiul Registrului Comerțului, pentru eliminarea blocajelor administrative și facilitarea activității avocaților în raporturile cu aceste instituții.
O componentă consistentă a programului este dedicată tinerilor avocați. Victor Rusa propune crearea unei baze de date cu avocați îndrumători dispuși să ofere mentorat, implementarea unui program unitar de formare profesională inițială, facilitarea accesului gratuit al stagiarilor la conferințe și cursuri, precum și acordarea unei robe fiecărui avocat stagiar la depunerea jurământului. De asemenea, el susține permanentizarea participării reprezentanților stagiarilor la anumite ședințe ale Consiliului Baroului, cu rol consultativ.
În planul formării continue, programul său include consolidarea colaborării cu Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților și cu Facultatea de Drept, organizarea de conferințe axate pe spețe reale și jurisprudență recentă, precum și întâlniri tematice informale dedicate dezbaterii problemelor de practică neunitară.
Relația cu mediul academic este, de asemenea, un pilon strategic. Rusa propune un protocol de colaborare pe termen lung cu Facultatea de Drept a Universității „Babeș–Bolyai”, pentru a facilita tranziția studenților către profesie și pentru a apropia formarea teoretică de realitățile practice ale avocaturii.
Nu în ultimul rând, candidatul abordează concret problema condițiilor materiale de lucru ale avocaților. Modernizarea spațiilor destinate acestora în Palatul de Justiție, dotarea garderobei cu echipamente informatice performante, asigurarea accesului la legislație actualizată în sălile de judecată și inițierea unor demersuri pentru respectarea programării cauzelor pe ore sunt măsuri care, în opinia sa, pot contribui direct la eficientizarea activității profesionale.
Discursul său se încheie într-o notă programatică și sobru mobilizatoare. El respinge „promisiunile spectaculoase” și schimbările de fațadă, asumându-și programul prezentat drept un angajament ferm, nu o simplă ofertă electorală. Sub sloganul „Profesie puternică. Barou eficient”, Victor Rusa solicită votul colegilor pentru un mandat construit pe stabilitate, transparență internă, rezervă instituțională externă și consolidarea statutului profesional al avocatului.
Alegerile din 17 martie 2026 vor decide nu doar conducerea Baroului Cluj pentru următorii patru ani, ci și ritmul și direcția adaptării unei profesii aflate la intersecția dintre tradiție și transformare tehnologică. Candidatura lui Victor Rusa se înscrie într-o paradigmă a continuității responsabile, în care modernizarea este concepută ca evoluție, nu ca ruptură, iar autoritatea instituțională ca expresie a echilibrului, nu a zgomotului public.
REDĂM INTEGRAL PROGRAMUL DE CANDIDATURĂ:
În anul 1995 am absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității „Babeș – Bolyai”, iar din data de 03 decembrie 1996 exercit profesia de avocat în Baroul Cluj, în mod neîntrerupt. În cei aproape 30 de ani de practică – după ce am „furat” tainele profesiei de la maestrul meu și de la orice avocat dispus să mă îndrume – m-am lovit de toate problemele activității de avocat, am căzut și m-am ridicat, am pierdut și am câștigat. Am învățat să fiu răbdător, empatic, dispus să ascult și să sfătuiesc, am căutat necontenit soluții, am suferit pentru fiecare dosar pierdut și m-am bucurat pentru fiecare cauză încununată de succes. Am încercat să insuflu pasiune și să transmit cunoștințe și abilități profesionale tuturor tinerilor colaboratori și am convingerea că am pus o cărămidă la temelia carierei stagiarilor pe care i-am îndrumat și care au devenit profesioniști recunoscuți ai dreptului.
Susținerea colegilor avocați, manifestată cu prilejul adunărilor generale elective, mi-a adus onoarea de a fi ales de cinci ori consecutiv în funcția de consilier al baroului, perioadă în care am înțeles în profunzime modul de funcționare al instituției și am cunoscut fără cosmetizări capacitățile și limitările organizaționale. Fiecare vot care a contribuit la investirea mea în funcție a fost tratat cu respect, iar mandatele încredințate au fost asumate cu responsabilitate și exercitate cu bună-credință, exclusiv în beneficiul corpului profesional. Tocmai de aceea astăzi, după 20 de ani în care am deținut funcția de consilier, pot să afirm cu sinceritate că nu am lipsit de la niciuna dintre cele peste 250 de ședințe (ordinare sau extraordinare) ale Consiliului Baroului Cluj. Prezența fizică a fost dublată de implicare activă în dezbaterile referitoare la toate punctele aflate pe ordinea de zi, animat de dorința de a adopta cele mai bune decizii pentru colegi și pentru barou.
Încrederea colegilor mi-a permis ca în ultimii 8 ani să exercit funcția de Prodecan al Baroului Cluj, calitate în care mi-am păstrat reperele și busola morală. În îndeplinirea atribuțiilor acestei funcții de conducere am fost nevoit să gestionez inclusiv situații tensionate, a căror rezolvare reclama deopotrivă fermitate și empatie, calm și discernământ.
Începând cu anul 2023, exercit și funcția de consilier al Uniunii Naționale a Barourilor din România, calitate care mi-a oferit posibilitatea de a cunoaște direct mecanismele de funcționare ale conducerii centrale a profesiei, dinamica decizională la nivel național și provocările comune cu care se confruntă barourile din întreaga țară. Această experiență a completat perspectiva mea instituțională și mi-a permis să înțeleg mai clar modul în care deciziile adoptate la nivel central se reflectă concret și nemijlocit în activitatea fiecărui avocat. Participarea la lucrările organelor centrale ale profesiei mi-a consolidat convingerea că Baroul Cluj, al doilea ca mărime din țară, trebuie să fie nu doar un beneficiar pasiv al deciziilor naționale, ci un actor activ, respectat și coerent, capabil să contribuie la conturarea politicilor profesionale și la apărarea intereselor avocaților într-un cadru instituțional echilibrat, funcțional și predictibil.
Însă, probabil cel mai important, în toată această perioadă mi-am păstrat colegialitatea, simplitatea și simțul umorului. Am rămas deschis dialogului, disponibil și sincer. Am încercat întotdeauna să aplanez conflictele, să identific soluții pragmatice pentru fiecare problemă care mi-a fost semnalată și am investit constant resurse de timp și energie în îndeplinirea atribuțiilor care mi-au revenit, chiar și atunci când acest lucru a presupus sacrificii personale.
Candidez cu convingerea că pot exercita mandatul de decan cu seriozitate, probitate profesională, respect față de colegi și față de instituția baroului, dar și cu dorința de a consolida ceea ce s-a construit până acum și de a remedia vulnerabilitățile existente. Vă mulțumesc pentru sprijinul pe care mi l-ați acordat în trecut și vă solicit încrederea pentru viitor – pentru stabilitate, eficiență și profesionalism.
Nu cred în schimbări spectaculoase și nici în promisiuni goale de campanie electorală. Cred într-un barou:
II. Obiective și viziune
Echilibrul care mă definește constituie, din perspectiva mea, exigența fundamentală în exercitarea atribuțiilor decanului.
a. tradiție și inovație
Nu cred că trebuie și, de altfel, nu cred că este cu putință să renegăm trecutul, să distrugem din temelii ceea ce a fost construit pe parcursul a 151 de ani, însă, cu respect pentru tradiția instituției, trebuie să creștem eficiența acesteia, să evoluăm, să răspundem cerințelor prezentului pentru a putea face față provocărilor viitoare.
Baroul nostru întrunește toate premisele pentru a deveni un barou proactiv, modern, adaptat impactului pe care digitalizarea, dezvoltarea tehnologiei informației și a inteligenței artificiale îl au asupra profesiei de avocat. Eforturile conducerii instituționale trebuie canalizate către utilizarea resurselor informatice în beneficiul avocaților și al profesiei, fără teamă de inovație și progres, cu conștientizarea faptului că acestea trebuie privite ca instrumente apte să înlesnească exercitarea activității curente.
Astfel, consider că este esențial să îmbinăm respectul pentru tradiție și pentru valorile trecutului cu deschiderea spre inovație și entuziasmul pentru viitor, pentru a construi un parcurs solid.
b. independență și conectare interprofesională
În viziunea mea, decanul nu este nici manager, dar nici figură simbolică. El este garantul instituțional al independenței, primul care are datoria să reacționeze pentru înlăturarea factorilor de natură să afecteze independența avocaților.
Pentru că tăcerea echivalează cu susținerea opresorului, nu cu acordarea de ajutor victimei, baroul nu poate să rămână în pasivitate atunci când constată că există presiuni…
Organele de conducere ale profesiei sunt datoare să combată cu promptitudine orice acțiune de denigrare a profesiei, manifestată prin discursuri publice ostile sau stigmatizante îndreptate împotriva avocaților, după cum nu pot lăsa nesancționată nici practicarea avocaturii clandestine, care subminează atât profesia, cât și încrederea publicului în actul de justiție.
Decanul nu doar că va reacționa în calitatea sa de reprezentant al instituției, ci va asigura climatul necesar pentru ca toți membrii corpului profesional să poată acționa în mod organizat, coerent și solidar pentru atingerea dezideratului independenței profesiei.
Exercitarea în condiții optime a profesiei de avocat, pe fundamentul independenței sale, nu exclude interconectarea cu celelalte profesii juridice și instituții publice sau private cu care avocatul interacționează în mod curent. Astfel, în privința instanțelor de judecată și a parchetelor consider că ar fi facilă organizarea unor întâlniri periodice, a unor conferințe sau stagii de pregătire, cu frecvență cel puțin ridicată, la care să poată participa orice avocat sau magistrat interesat.
Complementar, se impune stabilirea și menținerea unui dialog instituțional permanent între conducerea baroului și președinții de instanță, respectiv conducătorii unităților de parchet.
Un barou nu poate fi conectat și informat în absența colaborării cu celelalte profesii juridice: notari, executori judecătorești, practicieni în insolvență. În acest scop, este necesară încheierea unor protocoale de colaborare, în diverse arii de activitate, care să urmărească facilitarea serviciilor prestate de avocați în relația cu aceste profesii.
În calitate de susținător ferm al echilibrului, sunt convins că dezvoltarea unor forme de cooperare care să eficientizeze activitatea profesională poate fi realizată fără să afecteze confidențialitatea și autonomia decizională.
Rațiunile care fundamentează luarea deciziilor și prezentarea clară și inteligibilă a modului în care sunt gestionate resursele baroului.
Am considerat întotdeauna că dreptul colegilor de a fi informați cu privire la activitatea organelor de conducere trebuie să fie unul concret și efectiv, nu teoretic și iluzoriu, iar acest principiu va caracteriza mandatul meu de decan.
În egală măsură, în relațiile din exteriorul profesiei, decanul are îndatorirea de a manifesta rezervă instituțională și rigoare, nu zgomot și expunere gratuită. Conducerea rezervată are menirea de a proteja profesia de conflicte artificiale și polarizare inutilă, prin atitudini ferme, dar discrete, în care utilizează dialogul instituțional și instrumentele legale, nu presiuni mediatice.
Acesta este echilibrul în care cred și pe care îl propun, respectiv încredere între colegi, transparență în interior și rezervă instituțională în afara profesiei.
III. Direcții de acțiune
În îndeplinirea obiectivelor mandatului de decan, am identificat cel puțin următoarele repere, pe care înțeleg să mi le asum sub forma unui angajament ferm:
a. pentru sprijinirea tinerilor, aflați la debutul profesiei, propun:
– punerea în aplicare a unui sistem clar și funcțional, prin care stagiarii să poată identifica rapid un avocat îndrumător.
În acest sens, va fi creată la nivelul Baroului Cluj o bază de date actualizată care să includă avocații dispuși să asigure îndrumare profesională, domeniile de activitate și experiența acestora. De asemenea, cred că ar fi facilă recunoașterea publică și stimularea avocaților implicați activ în formarea stagiarilor.
– realizarea unui program de formare profesională inițială, structurat și aplicat unitar, din instanță;
– cumpărarea și oferirea de către barou a unei robe, fiecărui avocat stagiar, cu ocazia depunerii jurământului;
– acordarea posibilității avocaților stagiari de a participa gratuit la cursuri și conferințe profesionale, ori de câte ori acest lucru este posibil;
– permanentizarea participării reprezentanților stagiarilor din anul I și II, cu rol consultativ, la ședințele ordinare ale Consiliului Baroului Cluj din lunile iunie și decembrie ale fiecărui an, precum și atunci când se discută aspecte care privesc direct stagiul profesional sau probleme specifice stagiarilor.
b. pentru asigurarea formării profesionale continue a tuturor avocaților, propun:
– menținerea și consolidarea colaborării cu Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților și cu Facultatea de Drept;
– organizarea de conferințe și seminarii axate pe spețe reale, dificultăți procedurale recurente, precum și analiza jurisprudenței recente;
– organizarea, la sediul baroului, a unor întâlniri informale tematice, după un calendar prestabilit, dedicate dezbaterii unor teme controversate sau unor probleme de practică neunitară.
c. pentru continuarea și dezvoltarea relației dintre Baroul Cluj și Facultatea de Drept din cadrul Universității „Babeș – Bolyai”, propun:
– încheierea unui protocol de colaborare pe termen lung, care să urmărească apropierea reală dintre formarea universitară și practica avocaturii, facilitarea tranziției studenților către profesia de avocat, precum și promovarea valorilor profesiei de avocat în mediul universitar;
– organizarea unor conferințe comune avocați – cadre didactice, construite pe binomul teorie – practică;
– utilizarea în comun a infrastructurii celor două entități, pentru organizarea de evenimente profesionale și academice.
d. pentru stabilirea, menținerea și consolidarea relațiilor dintre Baroul Cluj și instanțele de judecată din circumscripția Curții de Apel Cluj, precum și a parchetelor de pe lângă acestea, propun:
– diseminarea în rândul avocaților, în lunile ianuarie și iunie ale fiecărui an, a unor chestionare care să urmărească identificarea provocărilor, problemelor și nemulțumirilor avocaților, întâmpinate cu ocazia desfășurării activității în fața instanțelor de judecată și a unităților de parchet;
– organizarea de întâlniri periodice cu conducerea instanțelor de judecată și a parchetelor, în vederea identificării unor soluții pragmatice la problemele semnalate de avocați, atât în urma chestionarelor, cât și ori de câte ori situația o impune.
e. pentru îmbunătățirea relațiilor profesionale dintre avocați și notarii publici, propun încheierea unui protocol de colaborare între Baroul Cluj și Camera Notarilor Publici Cluj, precum și organizarea unor întâlniri periodice la nivelul conducerii celor două instituții.
f. pentru facilitarea prestării serviciilor profesionale de către avocați, în relația cu Oficiul Registrului Comerțului, propun încheierea unui protocol de colaborare între Baroul Cluj și această instituție, în vederea eliminării blocajelor administrative, a întârzierilor sau a lipsei de recunoaștere, astfel încât activitatea să se desfășoare în condiții de demnitate, predictibilitate și respect profesional.
g. pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru ale avocaților, propun:
– modernizarea spațiilor din interiorul Palatului de Justiție, destinate avocaților.
În acest sens, consider oportună schimbarea mobilierului din garderoba avocaților și a celui amplasat pe terasa exterioară, imediat după finalizarea lucrărilor de renovare a Palatului de Justiție, precum și achiziționarea și instalarea în garderobă a două calculatoare noi și performante, cu acces la internet și programe legislative, conectate la o imprimantă multifuncțională;
– punerea la dispoziția avocaților, în fiecare sală de judecată, a câte două exemplare din Codul civil, Codul penal, Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală, în funcție de natura cauzelor care se soluționează în sala respectivă;
– inițierea unor demersuri instituționale, în vederea respectării efective a programării cauzelor pe ore, a admiterii cererilor de amânare formulate de avocați în mod justificat, precum și a luării cu prioritate a cauzelor în care avocatul este prezent.
h. organizarea periodică a unor întâlniri de lucru și dezbateri instituționale cu colegii avocați parlamentari, precum și cu alți factori decizionali relevanți, în scopul analizării, discutării și formulării unor poziții profesionale cu privire la proiectele de acte normative care vizează exercitarea profesiei, astfel încât interesele legitime ale corpului profesional să fie reprezentate argumentat, unitar și din timp, în procesul de legiferare.
Programul schițat mai sus este un angajament ferm și nu o simplă promisiune de campanie. În măsura în care voi fi ales, mă oblig să îl pun în aplicare cu seriozitate,
Dragi colegi, vă aștept la vot în 17 martie 2026, pentru a da șansa de împlinire programului „Profesie puternică. Barou eficient”.
Cluj-Napoca, la 11.02.2026
Victor Rusa”
Victor-Rusa_candidatura-decan-complet
Partajează acest conținut:
