O propunere legislativă ce vizează facilitarea accesului victimelor abuzurilor universitare la justiție, chiar și în situațiile în care plângerile sunt făcute anonim. Proiectul prevede posibilitatea ca, în cazul în care primesc informații legate de potențiale abuzuri, comisiile de etică din cadrul instituțiilor universitare să se autosesizeze.
După ce a fost aprobată în Senat cu un număr semnificativ de 97 de voturi „pentru” și o singură abținere, inițiativa legislativă urmează să fie discutată și votată în Camera Deputaților, care este for decizional. Diana Buzoianu, co-inițiatoarea proiectului, a subliniat că această măsură este menită să asigure un mediu universitar sigur și responsabil, în care respectul față de studenți și profesori primează.
„În prezent, siguranța studentelor în universitățile din România nu poate fi garantată. Cei care comit abuzuri nu ar trebui să fie la catedră. Dacă există informații clare despre astfel de cazuri, este esențial ca membrii comisiilor de etică să ia măsuri, chiar și fără o plângere formală. Responsabilitatea de a acționa cade asupra tuturor profesorilor, iar inițiativa noastră urmărește să impună această proactivitate,” au declarat inițiatorii.
Totodată s-a mai a atras atenția asupra unor cazuri de abuzuri care, deși erau cunoscute, nu au fost abordate de universitățile implicate. Ea a subliniat că propunerea legislativă își dorește să asigure protecția identității victimelor și să confere comisiilor de etică un rol activ în gestionarea situațiilor delicate, sperând ca inițiativa să fie susținută și de PSD și PNL în Camera Deputaților.
Actualul cadru legislativ este insuficient și că e nevoie de un sistem unitar și eficient care să funcționeze în toate universitățile. „Comisiile de etică trebuie să acționeze prompt și să nu rămână simple structuri pasive. Realitatea ne arată că hârtiile nu mai sunt suficiente. Ceea ce avem nevoie este o practică unitară pentru protejarea tinerelor studente,” a declarat acesta.
Orice persoană care vrea să reclame posibile nereguli poate să facă o sesizare în scris sau online, care se înregistrează la registratura Universității. Toate sesizările primite de comisie sunt înregistrate, indiferent dacă acestea sunt admisibile sau inadmisibile.
Numărul de înregistrare al sesizării se comunică petenților, la adresa de contact menționată.
Identitatea autorului sesizării se păstrează confidențială. La registratură, în registrul de intrări, la rubrica „deponent/petent” se va completa „anonim”.Orice sesizare primită de comisie este supusă unui control al admisibilității. Pentru a fi admisibile, sesizările trebuie să conțină în mod cumulativ următoarele:
- a) semnătura persoanei care formulează sesizarea;
- b) datele de identificare a persoanei care formulează sesizarea: numele și prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice, adresa acesteia, precum și, după caz, adresa de corespondență, care poate fi și o adresă de poștă electronică;
- c) o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de etică și deontologie universitară, cu exemple concrete și cu indicarea considerentelor justificative și a surselor de documentare”, se arată în regulament.
Sesizările care nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la alin. (4) sunt respinse motivat ca inadmisibile de către comisii și comunicate în termen de 5 zile lucrătoare la adresa indicată în sesizare.
Persoana care nu a depus o sesizare admisibilă are dreptul de a relua demersul.
