„Șezătoare la muzeu” este o activitate care se înscrie în proiectul de revitalizare a cămășii vechi românești ce se purta pe meleagurile crișene și la care publicul interesat este invitat să participe.Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor” sunt organizatori. Inițiatoarea acestei şezători este dr. Simona Bala, muzeograf, Secția de Etnografie, iar îndrumarea practică a fost asigurată de dr. Florina Berte, care știe „să împungă” frumos și cu acul medical și cu acul de cusut și brodat.
Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal organizează, în parteneriat cu Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor” și OTL Oradea și cu sprijinul Consiliului Județean Bihor și al Primăriei Municipiului Oradea, vernisajul expoziției Șezătoarea de la muzeu .Evenimentul este prilejuit de celebrarea Zilei Internaționale a Iei și va avea loc vineri, 21 iunie 2024, de la orele 17.00, la Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A).
Începând cu luna noiembrie 2023 s-a desfășurat ediția a doua a proiectului numit Șezătoarea de la muzeu, activitate practică de confecționare a propriei cămăși bihorene.
Pentru a păstra nota de autenticitate și arhaism, am adus în atenția publicului interesat piese datate între 1880-1930, ce provin din zona etnografică a Crișului Repede, de unde s-a reușit achiziționarea de piese vechi, rare și deosebite, dar și mai noi din perioada anilor 1930.
Drept exemplu de urmat am folosit șapte cămăși cu croiuri diferite, dintre care una cu croi carpatic (cu mâneci prinse din gât, cu ornamentele tradiționale), unica de acest fel din cadrul colecției noastre de cămăși de pe Crișul Repede. Celelalte cămăși sunt cu croi de tip tunică (cu mânecile prinse din umeri), din pânză țesută în gospodăria tradițională (din fire de cânepă și bumbac), care datorită faptului că a fost adoptat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a devenit un croi reprezentativ pentru această zonă. Cu toate acestea s-a păstrat arhaicitatea cămășii carpatice, prin elementele decorative realizate cu diverse tehnici de broderie: „închingătură”, cusături cu puncte înnodate – „îngurzătură”, broderie plină – trăsurește, bătucitură, miezește, cusătură crucește sau brânelește. Acestora li s-au adăugat tehnica broderiei sparte, realizată prin tăieturi și împunsături – ciur, ochi întorși, șabac, ajur.
În societatea tradițională, cămașa era considerată „casă a trupului”, „învelișul cel mai intim al corpului uman” astfel că a fost înzestrată, cu elemente decorative ce îndeplineau și rol de apărare, de protecție a corpului. Nu întâmplător regăsim pe fiecare dintre cele șapte cămăși reproduse în cadrul acestui proiect, motive ornamentale simbolice asociate în special cu motive cosmice și florale, cărora li se alătură motivele geometrice și cele care reproduc unelte ale gospodăriei țărănești.
Printre cei care vor lua cuvântul la eveniment se numără și dr. Simona Bala, muzeograf în cadrul Secției de Etnografie a Muzeului Țării Crișurilor, curatorul expoziției și inițiatoarea acestui proiect, Șezătoarea de la muzeu , care s-a bucurat de un real succes.
Expoziția va putea fi admirată până în 21 iulie a.c
Partajează acest conținut:
