Ana Blandiana (născută Otilia Coman) a văzut pentru prima oară lumina zile la Timișoara, în data de 25 martie 1942. Aceasta a fost fiica preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din Murani, Timiș și a soției sale Otilia, fostă Diacu, de profesie contabil. După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944, familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl scriitoarei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea.Despre tatăl său, preotul Gheorghe Coman, dar și despre viața din regimul comunist, Ana Blandiana a vorbit deschis în cadrul podcast-ului „ALTCEVA cu Adrian Artene”.
A fost operioadă în care a fost nevoită să își schimbe numele și să aștepte patru ani pentru a primi permisiunea de a se înscrie la facultate. Toate acestea le-a resimțit din cauza meseriei tatălui său, meserie care nu era la „sufletul” regimului comunist. Cu emoție în glas, Ana Blandiana a vorbit despre tatăl ei, preotul ortodox Gheorghe Coman, care după instaurarea regimului a devenit „dușman al poporului”.
„Nu faptul că slujise, ci faptul că, atunci când predica, veneau oameni și din alte locuri și nu încăpeau în biserică. Înainte de a fi Biserica cu Lună, e Catedrala din Oradea, înainte a fost într-un cartier de CFR-iști, din cartierul gării și acolo era o adeziune totală, așa, efectiv ce spunea tata era literă de lege pentru oamenii simpli, care credeau în Dumnezeu.
Nu îmi dau seama în ce măsură, atunci, era perioada de după război, perioada intrării rușilor, a începutului închisorilor, a comunismului, în ce măsură tata spunea niște lucruri care aveau și sens politic anti-comunist sau pur și simplu pentru că avea o fervoare religioasă care îi făcea pe oameni dependenți de el. Asta deranja”, a povestit Ana Blandiana.
