Anamaria Țepele este o tânără fermieră din Vadu Crișului. Ferma familiei sale, Vadagrar Logistic, are 100 de vaci din rasa Bălțată Românească. Ea e vedeta unui reportaj din Revista Ferma după ce de anul trecut, au înlocuit sala de muls cu un robot de muls DeLaval și mulg zilnic în jur de 50 de vaci de la care obțin circa 1.000-1.100 de litri de lapte pe zi. Anamaria Țepele spune că totul a început ca o afacere de familie după ce părinții ei au achiziționat în 2008 niște animale. Ulterior, ea și fratele său au preluat conducerea. În 2022 au depus un proiect european și robtul de muls a fost principalul lor obiectiv în proiect. Este vorba de un robot de ultimă generație. Au achiziționat și un robot de împins furaj, deoarece spune că ajută în activitatea de la grajd foarte mult și un tanc de răcire care e conectat cu robotul de muls. <Robotul face tot, pregătirea pentru muls, curățatul, soluții, mulsul efectiv și post muls. Tranziția pentru vaci a fost ușoară>, a spus Anamaria Tepele
Pe lângă cele 100 de vaci, exploatează 140 ha de pășune și teren arabil, pe care cultivă porumb pentru siloz și pentru boabe, lucernă și o suprafață mică cu triticale. Anamaria Țepele și fratele ei sunt aproape toată ziua în fermă, ajutați și de soțul și de părinții ei. În plus, au și șase angajați, care se ocupă de producerea furajelor, de îngrijirea animalelor și de contabilitatea fermei. Jumătate din cantitatea de lapte din fermă este vândută direct, prin cinci automate de lapte, amplasate în Oradea, Aleșd și în Vadu Crișului, unde este și ferma de vaci, iar cealaltă jumătate este livrată către un procesator, scrie Revista Ferma. Producția zilnică de lapte pe cap de animal e de 24 l/zi și aceasta fost îmbunătățită de la 20l/zi/cap animal după ce vacile au început să fie mulse cu robotul. decizia nu a fost ușoară, dar necesară după ce se confruntau cu lipsa personalulului, care uneori și întârzâia la muncă.. Spune că a avut emoții când a trecut de la mulsul manual la robot, dar că a primit asistență din partea firmei care le-a livrat robotul, iar vacile mai în vârstă s-au adaptat și ele pas cu pas, în timp ce cele tinere nu au avut nici un fel de impas.
La automatele de lapte vând laptele cu 4 lei pe litru, mai puțin decât prețul pieței, dar astfel își asigură vânzarea unei cantități mari de lapte la un preț bun. ”Cinci lei pe litru ar fi prețul laptelui, din ce am văzut și la alte automate de lapte și în piață. Noi am zis așa: creștem prețul la 5 lei pe litru, dar atunci vânzarea la automate n-o să mai fie atât de mare și ce fac cu laptele care rămâne, îl dau la procesator cu 1,85 lei pe litru? Fără automatele de lapte și fără subvenții nu știu dacă am rezista”, spune Anamaria Țepele. Procesare lapte: Preț bun pentru lapte, dar cu costuri mai mari Deși pot procesa 200 de litri de lapte pe zi, doar o mică parte din laptele produs în fermă, cca. 100 de litri de lapte pe lună, este procesat și astfel vând și brânză dulce, smântână, caș, telemea sărată unor pensiuni din Vadu Crișului și printr-un automat de lactate, amplasat tot în Aleșd, lângă unul din automatele la prin care vând și lapte proaspăt și unde produsele sunt vândute ambalate în vid și etichetate. ”Cu procesarea este puțin mai greu. Am putea procesa cam la 200 de litri de lapte pe zi, dar dacă avem vânzare mai bună prin automate, preferăm să vindem laptele așa. Am avea cerere pentru o cantitate mai mare de produse lactate, dar costurile sunt mai mari și este mai mult de lucru. Am făcut un calcul și, dacă vindem produse procesate din lapte, prețul pe litrul de lapte este aproape egal cu prețul cu care vindem laptele prin dozatoare, dar nu avem forță de muncă. Ne-ar trebui încă o persoană care să muncească 8-9 ore pe zi doar pentru procesarea laptelui. La automate duci o cantitate mare de lapte și vinzi la un preț bun și nu ai foarte multe costuri”, explică Anamaria Țepele, tânăra fermieră din Bihor.
Vadagrar Logistic SRL din Vadu Crișului este și prima fermă din Bihor care are dreptul de utilizare a mențiunii „produs montan”, din 2019.
„Am obținut dreptul de utilizare a acestei sintagme pentru cinci produse: lapte crud, smântână, brânză dulce, brânză telemea și caș. Toate aceste denumiri sunt înregistrate în Registrul național al produselor montane, în urma deciziei Agenției Naționale a Zonei Montane eliberată la finele lunii august…În doar trei săptămâni am primit confirmare că ni s-a aprobat cererea. A trebuit să facem dovada că materiile prime și furajele pentru animalele provin din zona montană, iar prelucrarea produselor are loc tot în aceeași zonă. A mai fost nevoie de nişte analize a produselor dar totul a decurs foarte bine”, a spus atunci Anamaria Țepele.În Bihor sunt 36 de orașe și comune cu statut de zonă montană, respectiv: Aleșd, Aștileu, Aușeu, Borod, Bratca, Bulz, Budureasa, Buntești, Căbești, Câmpani, Cărpinet, Copăcel, Criștioru de Jos, Curățele, Dobresti,Drăgănești, Finiș, Lazuri de Beiuș, Lugașu de Jos, Lunca, Măgești, Nucet, Pietroasa, Pomezeu, Remetea, Rieni, Roșia, Șinteu, Ștei, Șoimi, Șuncuiuș, Tărcaia, Țețchea, Vadu Crișului, Vașcău și Vârciolog.
Partajează acest conținut:
