„Ca ambasador al culturii şi culorii în oraş îmi doresc să continui astfel de proiecte şi, de ce nu, să pun bazele unui festival de street art”, a spus artista. Celebrul Tudor Giurgiu a acordat premiul „Promotor al culturii şi artei” la Gala Comunității Bihorene 2023. Acesta a ajuns la Roxana Netea.
Iată nominalizările la această categorie :
Câștigătoarea este cunoscută în comunitatea orădeană pentru conducerea proiectelor de artă stradală care au dus la realizarea picturilor „Dream Big” din Parcul Brătianu, „Anotimpurile Art Nouveau” de pe Tudor Vladimirescu şi „Mozaic citadin” din Parcul Libertăţii.
Iată discursul câștigătoarei:
În calitate de ambasador autodeclarat al culorii aș dori să mulțumesc Fundației Comunitare Oradea pentru premiul acordat în calitate de ,,promotor al culturii și artei” în cadrul Galei Comunității Bihorene. Este o încununare fericită pentru mine întrucât suntem vechi colaboratori, aleea ,,Mozaic citadin” pictată în Parcul Libertății 2022 a reprezentat o primă cărămidă la baza inițierii acestor tipuri de proiecte, de artă stradală.
Feedback-ul pozitiv al comunității cu privire la intervențiile urbane mă îndreptățește să îmi doresc, pentru oraș și pentru mine, să dezvolt și alte proiecte de artă stradală în cadrul unui festival, în urma căruia Oradea se va îmbogăți cu noi perle vizuale. Conceptul unui astfel de proiect amplu inițiază pe de-o parte susținerea și încurajarea comunității artistice locale astfel încât, aceasta să dețină un rol coerent în societate iar pe de altă parte să contribuie la extragerea artei din mediul formal, pledând inerent pentru accesibilitatea ei.
În vremuri în care lumea e prea ocupată să viziteze un muzeu sau o galerie, aceste intervenții urbane propun un tip de abordare inedit prin care arta face un pas spre public prin estetic, culoare și concept. În procesul de creație a lucrărilor mele, am experimentat o multitudine de reacții iar feedback-ul a fost când cu plus când cu minus. Mi-am dat seama că oamenii au lacune destul de pronunțate în abordarea de ordin estetic a vieții deoarece ei, ca și spectatori se poziționează radical ori pe alb , ori pe negru. Nu există nuanțări , ori tocmai această nuanțare este rezultatul unei educații și a unei pregătiri artistice a individului ca membru al societății. Aceste regenerări urbane de expresie street art fructifică exact acest pontențial estetico – decorativ al individului și îl dezvoltă. Știm că doar în basmele copilăriei, delimitarea este foarte strictă: bine/rău, alb/negru, frumos/urât, dușman/prieten. Până spre circa 10 ani, copilul vede lucrurile puternic radicalizat. Pe urmă încep nuanțările, conferite de dezvoltarea creierului, o cerebralitate care se presupune că trebuie să existe o dată cu înaintarea în vârstă, se dezvoltă inteligența în toate planurile: emoțional, logic, moral, psihologic și ghici ce? …apare nuanțarea în aprecieri despre care tocmai am vorbit. Apare gri, apare maro, apoi apare belumarin, mai apoi albastru cu nuanțe, care face trecerea la verde cu nuanțe, apare îndrăzneț roșu, orange, magenta… și uite așa apar culorile, tonurile, tușele, strălucitoare, mate transparente… Oamenii trebuie să învețe să nu se teamă de culori. În codul meu genetic de artist este înscrisă culoarea, în consecință mă bucur când astfel de proiecte creativ-colorate sunt încurajate și ulterior implementate. Mi se spune frecvent că făcând street art vorbesc cu pereții, aș dori să sper că lucrul acesta se rezumă strict la concret și nu la partea figurată a expresiei. Nădăjduiesc că dialogul vizual să fie fertil în reacții întrucât mi se întărește convingerea că nu e suficent să visăm în culori frumoase, trebuie să ne trezim și să visăm măreț adica “Dream Big”.
