În ședința din data de 18 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori s-a pronunțat cu privire la proiectul de Lege privind măsurile fiscal bugetare.
CCR a decis cu majoritate de voturi, în ceea ce privește Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, în ansamblul său, precum și în ceea ce privește art.III pct.19 [cu referire la art.138 ind.4], și, cu unanimitate de voturi, în ceea ce privește celelalte dispoziții din lege criticate, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de 59 de deputați (42 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, 2 deputați aparținând Partidului Național Liberal și 15 deputați neafiliați) și a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, precum și dispoziţiile art.III pct.2 [cu referire la art.18 ind.1 alin.(1), (5) și (11), art.18 ind.2 și art.18 ind.3], pct.9 [cu referire la art.60 pct.5 lit.c)], pct.10 [cu referire la art.60 pct.7 lit.c)], pct.13 [cu referire la art.117], pct.19 [cu referire la art.138 ind.4], pct.28 [cu referire la art.170 alin.(1) și (3) lit.d)], pct.29 [cu referire la art.174], pct.30 [cu referire la art.174 ind.1 alin.(12)], pct.45 [cu referire la art.291 alin.(3) ind.8], pct.65 [cu referire la art.500 ind.3 alin.(1)], art.V alin.(1) și (2), art.VII alin.(1), art. XIV alin. (2) și (5), art.XV alin.(1), art. XVII alin. (3), (4), (5) lit.c), l) și n), alin. (7) și (8), art.XVIII alin.(2), art. XIX alin.(2) și (3), art. XX alin.(3) și (5), art. XXIII alin. (3), (4) și (5), art. XXVI pct.1, art. XXVII alin. (3), (4) și (5), art.XXVIII alin.(1), art.XXIX, art.XXXI alin.(1), art.XXXIII, art.XXXIV, art.XXXV, art.XXXVI, art.XXXVII, art.LI alin.(1), art. LIV alin.(1) și (3) și art.LV din lege, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
În esență, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic și unitar, respectiv creșterea veniturilor la bugetul public național și reducerea cheltuielilor statului.
În cadrul examenului de constituționalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii Guvernului a respectat exigențele Constituției și ale jurisprudenței Curții Constituționale.
De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate în mod punctual de autorii obiecției de neconstituționalitate au fost adoptate în marja de apreciere și de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală.
Acest lucru înseamnă că noile taxe, eliminarea unor facilități fiscale și mini-reforma administrației pot intra în vigoare dacă legea este promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Partajează acest conținut:
