Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a desfiinţat, marţi, hotărârea prin care deputata PSD Andreea Cosma era condamnată la 4 ani de închisoare într-un dosar instrumentat de DNA şi a trimis cazul, spre rejudecare, Secţiei Penale a Curţii. În apel, apărarea a invocat o decizie a Curţii Constituţionale, potrivit căreia completurile de 3 de la instanța supremă au fost nelegal constituite. În consecinţă, toate dosarele soluţionate, până la începutul lui 2019, de completurile de 3 de la instanţa supremă au fost trimise spre rejudecare, dacă nu aveau sentințe definitive.
Andreea Cosma a fost trimisă în judecată de către DNA în 2015, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu. În calitatea sa de notar public la acea vreme, ar fi acceptat să autentifice contractele de vânzare cumpărare pentru mai multe imobile, „fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare privind achizițiile publice și fără a se ține seama nici măcar de valorile minimale ce trebuiau a fi avute în vedere (…) la data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, respectiv la nivelul anului 2008”.
În primă instanţă, în 2018, Andreea Cosma a fost condamnată la 4 ani de închisoare. Prin decizia de marţi, ÎCCJ a admis atât apelurile DNA şi ale părţii civile, cât şi ale inculpaţilor şi a hotărât desfiinţarea sentinţei apelate şi retrimiterea dosarului spre rejudecare la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Redăm în continuare întreaga decizie a ÎCCJ.
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare.
În temeiul art. 421 alin. (1) pct.2 lit. b) din Codul de procedură penală admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, de partea civilă SC Plopeni Industrial Parc SA şi de inculpaţii Cornea Dănuţ Marcel, Cosma Andreea şi Anghel Florin Serghei împotriva sentinţei penale nr. 699 din 04 decembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în dosarul nr. 994/42/2015.
Desfiinţează sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În baza art. 275 alin.(3) Cod procedură penală cheltuielile ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, de partea civilă SC Plopeni Industrial Parc SA şi de inculpaţii Cornea Dănuţ Marcel, Cosma Andreea şi Anghel Florin Serghei rămân în sarcina statului.
În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii Cornea Dănuţ Marcel, Cosma Andreea şi Anghel Florin Serghei, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 220 lei, rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 iunie 2020.
Cu opinia separată, în sensul sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare şi suspendării judecării prezentei cauze până la soluţionarea, de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, a cererii vizând următoarele întrebări preliminare:
1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?
2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?
3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instan?ei na?ionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?
4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?
Partajează acest conținut:
