Evenimentul este organizat de Arhivele Diplomatice ale Ministerului Sfacerilor Externe. Tema ediției din acest an a fost „Tinerii şi diplomaţia (contribuţii ale tinerilor la evoluția diplomaţiei moderne, provocări actuale, sugestii pentru viitor)”.
Răzvan Foncea, proaspăt masterand în afaceri europene la Sciences Po din Paris, se numără printre cei trei câștigători ai concursului „Tineri ambasadori ai României” .proaspăt absolvent al programului de Studii de Securitate cu o licență despre soft power în politica externă a Republicii Moldova, lucrare coordonată de profesorul Mihaela Herbel.
Ediția din acest an a concursului a fost dedicată rolului tinerilor în diplomație, iar Răzvan a câștigat locul I, alături de Mădălina Rîndașu, masterandă a Departamentului de Studii Internaționale și Istorie Contemporană din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a UBB și de Cosmin Țugui de la Universitatea AI Cuza din Iași.
În discursul lui, Răzvan intră în rolul ambasadorului României în Republica Moldova și argumentează că România poate învăța de la Republica Moldova să devină un antreprenor de norme pe scena globală folosind o combinație de diplomație ideațională și de diplomație a forumurilor. Cea mai interesantă dintre propunerile de politică publică pe care Răzvan le face în discursul lui este înființarea unui forum de tineret pe lângă formatul București 9.
<În urma desfășurării probei scrise și a probei de interviu din cadrul celei de-a patra ediții a proiectului propus de Arhivele Diplomatice, cu tema „Tinerii şi diplomaţia (contribuţii ale tinerilor la evoluția diplomaţiei moderne, provocări actuale, sugestii pentru viitor)” și după atenta evaluare din partea membrilor juriului, câștigătorii Premiului „Tânărul ambasador al României” pentru anul 2023 au fost desemnați ex aequo Răzvan-Ionuț Foncea, Mălina-Maria Rîndașu și Cosmin Țugui.
Structura discursului evaluat în cadrul probei scrise, interesul pentru relațiile internaționale și istoria contemporană, pasiunea pentru cercetare, coerența ideilor expuse în cursul interviului, precum și susținerea afirmațiilor prezentate și dialogul purtat cu membrii juriului au constituit principalele argumente ale acestei decizii.
Cei trei câștigători – Răzvan-Ionuț Foncea, masterand la Școala de Afaceri Publice, Sciences Po Paris, Mălina-Maria Rîndașu, masterandă la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Cosmin Țugui, student la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – au dovedit cunoștințe solide, calități oratorice, spirit analitic, capacitate de sinteză, gândire critică și au susținut propuneri adecvate și inovative privind tema ediției din acest an a concursului, vizând contribuţiile tinerei generații la evoluția diplomaţiei moderne, la provocările actuale, precum și sugestii pentru viitor.
Acordarea marelui premiu celor trei participanți demonstrează, o dată în plus, plurivalența posibilităților prin care tinerii pot contribui la evoluția diplomaţiei, precum și optimismul cu privire la calitatea, interesul și entuziasmul cu care tinerii doresc să contribuie și să se implice în acest domeniu>, au anunțat Arhivele Diplomatice care își propun să continue acest proiect în fiecare an și vor ține cont de concluziile acestei experiențe deosebit de interesante, de recomandările membrilor juriului și de sugestiile concurenților. Proiectul se înscrie în prioritățile Ministerului Afacerilor Externe de promovare și implicare a tinerilor în relațiile internaționale și procesele democratice.
Premieră: soft power
Deputatul Simina Tulbure, REPER, al cărui consilier e Răzvan Foncea spune că acesta propune, în premieră, în teza sa de licență o nouă perspectivă asupra politicii externe a Republicii Moldova: aceea de soft power.
<Conceptul de putere soft vizează, în esență, capacitatea statelor de a-și fructifica agenda pe scena internațională prin mijloace menite să-i potențeze atractivitatea. În teza sa, Răzvan apelează la cele trei componente ale puterii soft – valorile politice, culturale și politica externă – pentru a livra o înțelegere amplă asupra eforturilor Republicii Moldova de revitalizare a propriei prestații internaționale.
Proiectul de țară dedicat integrării europene prinde contur sub antreprenoriatul narativ al Maiei Sandu, lider capabil să furnizeze o biografie națională menită să coaguleze toți actorii relevanți, atât în plan intern, cât și în plan extern, pentru a-și îndeplini vocația europeană.
Ulterior, printr-o diplomație publică fructuoasă și un antreprenoriat de norme remarcabil (crearea de noi perspective de politică publică în plan local și internațional), Moldova își afirmă poziția de stat mic, dar din ce în ce mai important în ecuația politicii europene.
Nu în ultimul rând, Moldova își împuternicește cetățenii ca actori centrali ai acestui proiect al integrării europene. De la Adunarea Națională „Moldova Europeană” până la diplomația culturală notabilă pe care autoritățile de la Chișinău o stimulează, Moldova nu ezită să își însușească propria narațiune asupra identității și destinului său, în ciuda războiului hibrid fără precedent al Federației Ruse>, explică parlamentarul REPER.
Răzvan Foncea e născut în Josani a studiat Leadership of the Public Sector la Facultatea de Științe Politice și Administrative și ale Comunicării, în limba engleză și a făcut Studii de securitate la Facultatea de Istorie și Filosofie a UBB Cluj-Napoca. E absolvent al CT Ioan Ciordaș Beiuș. A finalizat studiile universitare ca șef de promoție. Va continua studiile la Sciences Po Paris (Institutul de Științe Politice din Paris), universitate plasată printre primele 3 la nivel mondial în clasamentul dedicat studiilor politice și relațiilor internaționale, cu un program de masterat în Afaceri europene, politici sociale și inovare socială
Partajează acest conținut:
