Lucian Stoicu, fost primar al comunei Vinga județul Arad, după ce în 2016 a fost trimis în judecată de DNA și condamnat la închisoare cu suspendare pentru că ar fi încasat ilegal fonduri europene, a dat Statul în judecată la CEDO şi a câştigat procesul.
„La data de 14 mai 2013, inculpatul Stoicu Lucian – Viorel a depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură mai multe documente în fals, în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemei unice de sprijin pe suprafață, pentru o suprafaţă de 46,71 ha teren agricol, pe care nu-l deținea în realitate. Ca urmare a acestor demersuri, inculpatul Stoicu Lucian – Viorel a încasat nelegal suma de 25.901,18 lei, cu titlu de plăţi pentru schemele de sprijin pe suprafaţă – SAPS, alocată din Fondul European Garantare Agricolă – FEGA, şi suma de 4.119,14 lei, alocată de la Bugetul Naţional, cu titlu de plăţi naţionale directe complementare – PNDC 1 (culturi în teren arabil). Agenţia de Plăţi şi Intervenţie din Agricultură s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 30.021,32 lei”, conform DNA.
Tribunalul Arad a apreciat faptul că Stoicu nu ar fi încasat ilegal subvenţiile de la APIA, aşa că, în primă instanţă, inculpatul a fost achitat. DNA a făcut apel la această sentinţă, iar, astfel instanța a dat o condamnare de doi ani şi o lună de închisoare cu suspendare pentru obținerea pe nedrept a subvenției de la APIA, fapta fiind considerată una de corupție. Curtea de Apel Timișoara a considerat că intenția directă a lui Stoicu „putea fi dedusă în mod rezonabil din faptul că știa că subvenția nu putea fi acordată decât în baza unor documente doveditoare, și anume contractele de comodat și datele din registrul agricol”.
Fostul primar a dat statul român în judecată la CEDO, susţinând faptul că a fost condamnat pe nedrept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat de la înregistrarea dosarului, în 2018, că „atunci când o instanță de control judiciar este competentă să analizeze atât situația de fapt, cât și chestiunile de drept și să studieze în ansamblu problema vinovăției, ea nu poate, din motive ce țin de echitatea procedurii, să tranșeze asupra chestiunilor respective fără o apreciere nemijlocită a declarațiilor persoanei care susține că nu a comis actul considerat drept infracțiune”.
CEDO susţine că partea română, chemată în acest proces, nu a contestat faptul că, după ce a fost achitat în primă instanță, Lucian Viorel Stoicu a fost condamnat de Curtea de Apel Timișoara „doar pe baza unei interpretări de către instanţă a probelor care fuseseră deja analizate de prima instanță, fără să-l fi acultat pe inculpat, în persoană, și fără să fi examinat direct probele, în pofida cererii formulate de parchet în acest sens. Elementele de probă pe care Curtea de Apel Timișoara a trebuit să le analizeze, pentru a se putea pronunța cu privire la vinovăția reclamantului, aveau, în esență, caracter public, această instanță fiind sesizată să stabilească dacă reclamantul a acționat sau nu cu rea-credință la momentul depunerii cererii de solicitare a unei subvenții.”
Curtea nu a a fost convinsă că probele reținute de instanța de apel pentru condamnarea persoanei în speță, în cadrul deciziei sale de infirmare a achitării, puteau fi solicitate în cadrul unui proces echitabil fără o examinare directă a probelor și, în special, fără audierea în persoană a inculpatului.
Conform hotărârii CEDO precizează că Lucian Stoicu nu a avut parte de un proces echitabil în ceea ce priveşte actul juridic care a avut loc la Curtea de Apel Timişoara, astfel condamnarea Lucian Viorel Stoicu, în apel, fără ca acesta să fi fost audiat de instanța de apel și, deși fusese achitat în primă instanță, nu a respectat cerințele unui proces echitabil, fiind încălcat articolul 6 din Convenția CEDO. Statul Român trebuie să îi ofere fostului primar sub titlul de despăgubiri pentru prejudiciul moral suma de 4.000 euro.
Partajează acest conținut:
