Procurorul orădean Liviu Lascu, în prezent șef al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, este propus pentru a prelua o funcție importantă în DNA – Structura centrală. Magistratul ar putea fi noul procuror militar șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Delegarea procurorului Lascu în această funcție va fi discutată în ședința din 23 august a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
În vârstă de 51 de ani, Liviu Alexandru Lascu este absolvent al Școlii militare de ofițeri activi de artilerie ”Ioan Vodă” din Sibiu și a fost ofițer de artilerie între 1990 și 1998.
Este licențiat al Facultății de Drept din Oradea (promoția 1996), iar între 1998 și 1999 a urmat cursurile Institutului Național al Magistraturii, secția procurori.
În 1999 a fost numit ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, iar din 2000 până în 2018 a activat ca procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj – Circumscripția teritorială Oradea. S-a mutat apoi la Parchetul Militar Cluj, unde a fost prim-procuror adjunct până în anul 2020, iar de anul trecut se află la conducerea acestei unități de parchet.
Doctor în drept penal și deținător al unui master în drept comunitar european si drept international public, procurorul Liviu Lascu este și lector universitar doctor în cadrul catedrei de drept procesual penal a Universității Agora din Oradea.
Anul acesta a fost desemnat printre cei candidații pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Printre propunerile din proiectul său de candidat s-au numărat ”confuziunea judecătoriilor cu tribunalul”, măsură prin care judecătoria ar urma să devină secție a tribunalului, fără personalitate juridică, desființarea competențelor de primă instanță după materie și după calitatea persoanei (în procesul penal), de la instanțele superioare (curți de apel și Î.C.C.J.), dar și redimensionarea circumscripțiilor teritoriale ale unor curți de apel, în condițiile în care unele dintre acestea își exercită jurisdicția pe teritoriul a două județe, în timp ce altele, pe teritoriul a 4 județe.
Partajează acest conținut:
