SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Trei procurori din Parchetul General și din 10 unități de parchete din țară au fost desemnați candidați pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Listele cu numele acestora au fost publicate, vineri, de către CSM, iar printre candidați se numără și procurorul Liviu Lascu, șeful Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj. Printre propunerile acestuia se numără ”confuziunea judecătoriilor cu tribunalul”, măsură prin care judecătoria ar urma să devină secție a tribunalului, fără personalitate juridică.
Lista candidaților desemnați pentru alegerea membrilor CSM, reprezentând:
– procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție:
– procurorii de la parchetele de pe lângă curțile de apel:
– procurorii de la parchetele de pe lângă tribunale:
- Sorin Emil FLONTA – Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj
- Liviu Alexandru LASCU – Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj
- Nicolae PÎRCĂLĂBESCU – Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea
- Claudiu Constantin SANDU – Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov
- Bogdan Silviu STAICU – Parchetul de pe lângă Tribunalul București
– procurorii de la parchetele de pe lângă judecătorii:
Propuneri ale procurorului militar Liviu Lascu – extrase din proiectul de candidat:
Analizând organizarea în plan orizontal și vertical a sistemului judiciar, prim-procurorul militar Liviu Lascu a venit cu propuneri despre care susține că ”nu pot fi altceva decât niște premise de discuții și analize și nicidecum soluții punctuale și detaliate”.
În primul rând, este propusă confuziunea judecătoriilor cu tribunalul. ”Această din urmă instanță, ar avea astfel o competență teritorială pe raza unui județ și sediul principal în municipiul reședință de județ. Consider că nu e necesară desființarea judecătoriei ca instituție (ținând cont atât de tradiția pe care o are ca instituție, cât și de nevoia de funcționare a unor structuri judiciare în afara reședințelor de județ), dar aceasta ar funcționa ca secție teritorială a tribunalului, fără personalitate juridică.
Un prim avantaj al unei astfel de modificări ar fi acela că tribunalul ar deveni primă instanță pentru toate tipurile de cauze. Competența teritorială la nivelul tuturor localităților din județ (sectoare ale capitalei) ar permite o echilibrare pe cale administrativă a încărcăturii de dosare între diferitele secții și judecătorii ale tribunalului. Pe de altă parte, în privința oportunității de a menține sau nu anumite judecătorii/parchete în diferite locații din județ, precum și asupra schemei de personal ar trebui instituit un mecanism decizional mai flexibil și adaptat, în care să fie implicat conducătorul tribunalului, al parchetului de pe lângă acesta, C.S.M. și M.J. Ar fi eliminate în acest mod structurile care generează în mod cronic probleme din cauza lipsei de încadrare”, a explicat magistratul.
O altă propunere vizează desființarea competențelor de primă instanță după materie și după calitatea persoanei (în procesul penal), de la instanțele superioare (curți de apel și Î.C.C.J.). Astfel, toate cauzele, indiferent de tipul de infracțiune și de calitatea persoanei, ar urma să revină spre judecare în primă instanță tribunalelor.
”Argumentele unei astfel de reașezări ar fi următoarele: s-ar întări în mod semnificativ rolul tribunalului ca primă instanță unică, în sistemul judiciar; în consecință, persoanele având calitățile mai sus arătate, nu ar trebui să aibă o temere justificată că ar putea fi cercetate și judecate de procurori sau judecători de slabă condiție profesională sau neexperimentați, de la diverse parchete/instanțe obscure din țară; modificarea ar face reașezarea cuvenită, pe principii constituționale, a egalității de șanse dintre cetățeni în ceea ce privește accesul la justiție; constituirea unor mecanisme-filtru de natură procedurală, ar putea surmonta situațiile în care persoanele ce ocupă anumite funcții sau demnități în stat și care din diverse motive ce țin de exercițiul funcțiilor lor ar putea fi ținta unor hărțuiri netemeinice în justiție, să fie protejate”, explică prim-procurorul militar.
O altă modificare se referă la redimensionarea circumscripțiilor teritoriale ale unor curți de apel, în condițiile în care unele dintre acestea își exercită jurisdicția pe teritoriul a două județe, în timp ce altele, pe teritoriul a 4 județe: ”O astfel de arondare creează în mod artificial structuri semnificativ diferite din punct de vedere numeric și al încărcării cu dosare și, implicit, apariția unor inechități între magistrați, în ce privește raportul dintre volumul de muncă și remunerație.”
Referindu-se la SIIJ, magistratul susține că ”în ceea ce privește magistrații, există o necesitate obiectivă pentru stabilirea unor competențe speciale după calitatea persoanei, (…), odată cu desființarea acestei secții, o revenire la competențele anterioare înființării ei ar fi cea mai justă reparație”.
Celelalte propuneri ale candidatului Liviu Lascu, prim-procuror al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj pot fi parcurse în documentul de mai jos:
Partajează acest conținut:
