Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost sesizată de Curtea de Apel Brașov pentru a da un răspuns la o problemă de drept ridicată într-un dosar de corupție care îl vizează pe fostul președinte al Consiliului Județean Brașov și ex-lider al PNL Brașov, Aristotel Căncescu. Astfel, curtea supremă este întrebată dacă o persoană ce deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid are calitatea de funcţionar public, așa cum este definită de Codul Penal.
Conținutul sesizării prealabile:
Dacă persoana ce deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic are calitatea de funcţionar public potrivit dispoziţiilor art.147 alin. (1) Cod penal de la 1968, art. 175 alin. (1) lit. b) teza a-II-a Cod penal actual sau ale art. 175 alin. (2) Cod penal actual.
Texte legale invocate:
– Art. 147 alin. (1) Cod penal de la 1968 – Funcționar public sau funcționar: Prin „funcționar public” se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145.
– Art. 175 alin. (1) lit. b) teza a-II-a Cod penal actual – Funcționar public: (1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
– Art. 175 alin. (2) Cod penal actual – (2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.
Acuzații de coruție în campanie electorală
Procesul în cadrul căruia a fost formulată sesizarea prealabilă se referă la acuzații de luare de mită și abuz în serviciu aduse fostului președinte al CJ Brașov și lider al organizației județene a PNL într-un dosar instrumentat de DNA.
Potrivit procurorilor anticorupție, în contextul campaniei electorale din 2012, Aristotel Căncescu, în calitate de președinte al PNL Brașov, ar fi pretins de la trei persoane bani și alte foloase – în total 105.000 de lei – și angajarea unor anumite persoane în cadrul Agenției Județene de Dezvoltare Durabilă, pentru ca în schimb să îi pună pe cei trei pe poziții sigur eligibile pe lista de candidați pentru Consiliul Județean Brașov.
”În aceleași circumstanțe, în perioada 2012-2013, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brașov, cu încălcarea prevederilor legale și la cererea inculpatului Coman Claudiu (consilier județean și șef de campanie electorală la acel moment – n.n.), a dat dispoziții pentru întocmirea formală a cinci referate pe care ulterior le-a aprobat. (…) Prin intermediul acestor documente, inculpatul a justificat trei dispoziții pe care le-a dat ulterior și inițierea și adoptarea unor hotărâri pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al consiliului. Prin aceste demersuri, sub pretextul achiziției de softuri educaționale/servicii, a fost aprobată suma de 675.000 lei”, au transmis procurorii DNA la momentul punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva lui Căncescu.
Banii respectivi au fost solicitați, la intervenția lui Coman, de 15 primari liberali din județ, care ar fi încheiat contracte cu o firmă pentru furnizarea de softuri. ”În unele cazuri au fost încheiate contracte fără ca unitățile de învățământ sau primările să dețină calculatoare și, în plus, softurile vândute nu erau licențiate sau avizate de Ministerul Educației ca fiind corespunzătoare programei de învățământ pentru ciclul gimnazial”, arătau procurorii.
După ce și-a încasat câte 10.000 de lei pentru fiecare contract, firma furnizoare i-ar fi dat restul de bani lui Coman, care ar fi folosit o parte din ei pentru a-și ”cumpăra” un loc eligibil pe lista candidaților pentru CJ Brașov.
Achitare în primă instanță pentru luare de mită
În primă instanță, în iulie 2021, Tribunalul Brașov l-a achitat pe Aristotel Căncescu pentru acuzația de luare de mită (în calitate de lider de partid) și l-a condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu (în calitate de președinte al Consiliului Județean).
”A reținut prima instanță că președintele partidului politic nu poate fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită prin raportare la relațiile sociale protejate de această infracțiune. Astfel, infracțiunea de luare de mită o regăsim în Codul Penal în subcapitolul infracțiunilor de corupție și de serviciu, infracțiuni ce protejează relațiile sociale vizând respectarea întocmai de către funcționarii publici a îndatoririlor de serviciu. Toate infracțiunile reglementate de capitolul în care se află și infracțiunea de luare de mită se referă la efectuarea sau neefectuarea unor atribuții de serviciu. Aceste relații protejate de Codul Penal sunt reglementate fie de Codul Muncii, fie de o lege specială (Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, etc.).
Toate aceste legi reglementează prestarea unei activități în schimbul unui salariu. Or, în ceea ce îl privește pe președintele unui partid politic, pe de o parte, nu se stabilește printr-o lege care sunt atribuțiile acestuia (acesta acționând potrivit statutului partidului, organizația stabilindu-și propriile norme), iar pe de altă parte, președintele partidului nu încasează un salariu. Drept urmare, nu există în cazul președintelui de partid acele relații tipice de serviciu, astfel încât acesta să poată fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită”, s-a arătat în sentința instanței de fond.
În apelul declarat, DNA a apreciat, printre altele, că instanța se contrazice în argumentarea făcută, întrucât, deși analizând conținutul Deciziilor nr. 8/2017 și 2/2014 ale Curții Constituționale, concluzionează că sfera noțiunii de funcționar public în sensul dispozițiilor art. 175 alin. 1 lit. b Cod penal este mai cuprinzătoare decât cea la care se referă art. 2 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, concluzionează că președintele unui partid politic trebuie să aibă calitatea de funcționar public în sensul Legii nr. 188/1999 pentru a se regăsi în sfera de aplicare a art. 175 alin. 1 lit. b teza a II-a Cod penal.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
Partajează acest conținut:
