Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii a admis, luni, un recurs în interesul legii care vizează diurna magistraților care sunt delegați sau detașați în altă localitate decât cea de domiciliu. Potrivit Curții Supreme, la stabilirea acestui tip de venit se va avea în vedere timpul efectiv lucrat, nu totalitatea zilelor calendaristice ce intră în calculul perioadei de delegare sau detașare.
Decizia ÎCCJ nr. 3 în dosarul nr.2972/1/2021
Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție și, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată prin Legea nr. 45/2007, cu modificările ulterioare, pentru cuantificarea diurnei de care beneficiază judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt delegați sau detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, se va avea în vedere timpul efectiv lucrat, iar nu totalitatea zilelor calendaristice ce intră în calculul perioadei de delegare sau detașare, după caz.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Recursul în interesul legii a fost formulat, în acest caz, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Până acum, în jurisprudență au fost identificate două opinii.
Într-o opinie, se consideră că diurna prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 se acordă pe toată perioada delegării, adică pe zile calendaristice, întrucât drepturile prevăzute de art. 13 alin. (1) sunt cumulative. S-a arătat că acest text nu face distincţia pe care o regăsim în Hotărârea Guvernului nr. 1860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării și detașării, care stabilește, pentru această categorie de personal că, „delegarea cu o durată de o singură zi, precum şi pentru ultima zi, în cazul delegării de mai multe zile, indemnizaţia se acordă numai dacă durata delegării este de cel puţin 12 ore”.
Într-o altă opinie, se arăta că diurna prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 se acordă doar pentru zilele efectiv lucrate, fiind excluse zilele libere, sărbătorile legale, perioadele în care magistratul s-a aflat în concediu de odihnă, concediu medical, concediu de studii, etc., întrucât delegarea şi detașarea vizează exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, în intervalul programului de lucru.
DOCUMENT – Comunicatul ÎCCJ cu privire la soluționarea recursului în interesul legii promovat de Parchetul General:
Partajează acest conținut:
