Cazul femeii de 66 de ani, din Giuleşti, care a fost găsită decedată de infecţie cu COVID-19 în apartamentul în care locuia şi care aproape 24 de ore nu a fost ridicată nici de angajaţii morgii, nici de vreo firmă de pompe funebre se va multiplica foarte curând, atrag atenţia experţii în domeniu, scrie adevarul.
De acești decedați ar trebui să se ocupe firmele de pompe funebre, care ar fi obligate să utilizeze metode de lucru speciale. Dar pentru asta este nevoie de modificări legislative. Vom ajunge în situaţia ca morții de COVID-19 să rămână periculos de mult în locuinţe, menţinându-se astfel un imens pericol de infectare în respectivele zone.
„Avem cam 5.000 de firme de pompe funebre în toată ţara, dar numai 10 la sută dintre aceastea au autorizaţie sanitar-veterinară pentru servicii funerare complete. Pentru a pune la dispoziţie astfel de servicii, costurile investiţiei sunt foarte mari. Drept urmare, repet, 90 la sută din aceste firme care folosesc titulatura de pompe funebre se «fofilează» printre normele legale şi cer autorizaţie numai pentru transport funerar. Din punct de vedere legal, aceste firme pot face numai transportul de specialitate. Nu au voie să manipuleze cadavre sau să facă astfel de tratamente speciale. În cazul femeii ucise de COVID-19 în domiciliul ei din Bucureşti, cel mai probabil, iniţial, rudele şi autorităţile au contactat, fără să ştie, astfel de firme, neautorizate pentru astfel de manopere complexe”, atrage atenţia şeful Patronatului Funerar Român, Adrian Găitan.
Iniţial, la locuinţa femeii au sosit medicii de pe ambulanţă care au constatat decesul. Aceştia au sfătuit familia victimei să contacteze medicul de familie. Între timp, la faţa locului a ajuns şi Poliţia, care a fost chemată tot de familie având în vedere că vecinii începuseră să se revolte că în blocul lor este o persoană decedată de COVID-19. Echipajul a sunat la mai multe firme de pompe funebre pentru ridicarea cadavrului din apartament.
Sunt necesare modificări ale reglementărilor
Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, spune că în cazul femeii din Giuleşti, poliţiştilor le-a fost foarte greu să găsească o firmă care să poată îndeplini toate procedurile speciale de înhumare cerute de Ministerul Sănătăţii. Între altele, conform normelor, cadavrul trebuia pus într-un sac impermeabil dublu şi ermetic închis cu fermoar, pulverizat cu produse biocide tip TP22, pe bază de formol şi, mai apoi, introdus în sicriul care, ulterior, a fost sigilat. „Pur şi simplu, au fost necesare peste 20 de ore pentru găsirea unei astfel de firme. Cred că procedurile legale sunt obligatoriu de modificat pentru astfel de cazuri. Prin reglementări, primăriile, care oricum sub forma ajutorului de înmormântare finanţiază, practic, înhumările, ar trebui obligate să identifice din timp firme care pot respecta condiţiile impuse de Ministerul Sănătăţii. Astfel, cu ajutorul acestei pârghii juridice, edilii ar putea încheia din timp contracte cu respectivele firme, ar putea deconta direct înmormântările, iar victimele coronavirusului ar fi înhumate «în cel mai scurt timp», aşa cum se arată în reglementarea valabilă acum”, a precizat Dumitru Coarnă.
„Atunci când decesul s-a produs ca urmare a infecţiei COVID-19, angajaţii serviciilor funerare care preiau cadavrul de la domiciliu (…) în vederea înhumării vor respecta întocmai aceleaşi dispoziţii ca şi orice alt transportator sau persoană care manipulează cadavrul, adică vor respecta aceleaşi măsuri de prevenire a transmiterii bolilor infecto-contagioase şi vor fi îmbrăcaţi obligatoriu în echipamentele individuale de protecţie”, se arată în documentul emis de Ministerul Sănătăţii. Este vorba de purtarea obligatorie a combinezoanelor complete din tyvek şi a protecţiilor de faţă (vizetă, măşti chirurgicale şi protectoare oculare). În plus, angajaţii pompelor funebre sunt obligaţi să poarte câte două perechi de mănuşi de latex şi cizme de cauciuc.
Partajează acest conținut:
