Modalitatea de ascultare/audiere a inculpaților care solicită judecarea conform procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției

Titlul problemei de drept: Modalitatea de ascultare/audiere a inculpaților care solicită judecarea conform procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției

• Materia: penal
• Subcategoria: alte tipuri de cauze
• Actul normativ incident: art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală; art. 375 Cod procedură penală (procedura de recunoaştere a învinuirii)
• Cuvinte cheie: inculpat; declaraţie; audiere/ascultare

Prezentarea problemei de drept

În cazul în care inculpatul solicită judecarea cauzei conform procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției, este necesară audierea detaliată cu privire la fiecare aspect al laturii penale sau civile, a modalității concrete de comitere a faptei și a eventualelor contribuții ale celorlalți participanți care sunt judecați conform procedurii de drept comun sau este suficientă declarația inculpatului de recunoaștere a acuzației în limitele și condițiile din rechizitoriu ?

a) Într-o primă opinie s-a apreciat că inculpatul nu este obligat să declare în detaliu elemente cu privire la activitatea infracțională și contribuția ale celorlalți participanți care sunt judecați conform procedurii de drept comun, beneficiind în continuare de dreptul la tăcere. De vreme ce inculpatul recunoaște clar și explicit fără rezerve acuzația adusă prin rechizitoriu, nu poate fi obligat să dea din nou o declarație detaliată în fața instanței.

b) În cea de a doua opinie se consideră că inculpatul care recunoaște acuzațiile aduse conform actului de sesizare al instanței a renunțat implicit la dreptul la tăcere și este obligat să dea o declarație detaliată cu privire la infracțiunile comise sau participația și contribuția celorlalți făptuitori/inculpați în vederea aflării adevărului și lămuririi cauzei penale sub toate aspectele.

Opinia judecătorilor Secţiei penale şi pentru cauze cu minori Curtea de Apel Iaşi

Opinia unanimă a judecătorilor Secției penale și pentru cauze cu minori din cadrul Curții de Apel Iași, prezenţi la întâlnirea secţiei, este că în momentul în care inculpatul solicită judecarea cauzei în procedura de recunoaştere a învinuirii, renunţă implicit la dreptul la tăcere. În ipoteza în care inculpatul nu va da o declaraţie detaliată pentru aflarea adevărului şi lămurirea cauzei sub toate aspectele, judecătorul, cu punerea în discuţie contradictorie, are posibilitatea de a respinge cererea de aplicare a procedurii de recunoaştere a învinuirii, urmând a fi efectuată cercetarea judecătorească.

Rezumatul soluţiei însuşite (UNANIMITATE)

În momentul în care inculpatul solicită judecarea cauzei în procedura de recunoaştere a învinuirii, renunţă implicit la dreptul la tăcere. În ipoteza în care inculpatul nu va da o declaraţie detaliată pentru aflarea adevărului şi lămurirea cauzei sub toate aspectele, judecătorul, cu punerea în discuţie contradictorie, are posibilitatea de a respinge cererea de aplicare a procedurii de recunoaştere a învinuirii, urmând a fi efectuată cercetarea judecătorească.

Argumentele soluţiei însuşite

Inculpatul care recunoaște acuzațiile aduse conform actului de sesizare al instanței a renunțat, implicit, la dreptul la tăcere și este obligat să dea o declarație detaliată cu privire la infracțiunile comise sau participația și contribuția celorlalți făptuitori/inculpați în vederea aflării adevărului și lămuririi cauzei penale sub toate aspectele.

În vederea stabilirii cu precizie a limitelor judecăţii şi pentru a se evita o poziţie inconsecventă a inculpatului, inculpatul trebuie să fie întrebat de instanţă dacă recunoaşte punctual învinuirea care i se aduce. Ascultarea inculpatului trebuie să permită instanţei să stabilească poziţia procesuală a acestuia cu privire la toate aspectele care influențează situaţia de fapt şi, prin urmare, nu trebuie să fie formală.

În cazul în care inculpatul ar susţine că doreşte să fie judecat în procedură simplificată, recunoscând fapta ce i se reţine în sarcină, însă în acelaşi timp ar arăta că se prevalează de dreptul la tăcere, o astfel de poziţie procesuală trebuie să conducă la respingerea cererii inculpatului de a fi judecat în procedură simplificată, întrucât lipsa posibilităţii instanţei de a îi adresa întrebări în vederea stabilirii fără echivoc a poziţiei procesuale a acestuia intră în contradicţie flagrantă cu principiul aflării adevărului.

Această problemă de drept a fost cuprinsă în minuta întâlnirii trimestriale de practică neunitară în materie penală – trimestrul I al anului 2018 – Curtea de Apel Iași, 30 martie 2018.