Multe voci s-au auzit care reclama responsabilitatea Chinei pentru “crearea” acestei situatii nemaintalnite pana acum.
Sunt afectate 199 de tari , sute de mii de imbolnaviti, zeci de mii de morti.
Majoritatea lumii cunoaste probabil continutul acelor rapoarte de genul “ce ar fi fost daca China ar fi actionat mai repede” insa dupa parerea mea, azi conteaza mai mult ce va fi de acum incolo.
Din punct de vedere juridic , ne dam seama insa despre cate lacune legislative exista si mai ales cate premise gresite au fost la elaborarea acestora.
In SUA au fost inregistrate mai multe actiuni comune in care se solicita despagubirii de miliarde de dolari de la Statul Chinez.
Este cel putin discutabil temeiul de drept si implicit rezultatul acestor cauze raportat la principiul imunitatii si suveranitatii statelor aplicabila chiar si in cazul actiunilor comerciale.
Chiar daca au fost citeva semne palide ale rasturnarii prezumtiei aparent absolute a principiului suveranitatii tarilor, precum Trail Smelter Arbitration, ( tribunal arbitral ad-hoc constituit la cererea SUA si Canada pentru o disputa privind poluarea a aerului in anul 1935) in care s-a stabilit un principiu international potrivit caruia niciun stat nu are dreptul sa foloseasca sau sa permita utilizarea teritoriului sau astfel incat prin aceasta sa cauzeze vatamari prin fum personelor sau proprietatilor aflate pe teritoriul altei tari cand acestea au consecinte severe iar vatamarile sunt in mode evident dovedite .
Acest concept a luat o cu conotatie legala internationala cu ocazia adoptarii Principiului 21 din Conventia de la Stockholm adoptată în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu Uman din anul 1972 care apoi a fost urmata de Conventia de la Rio in anul 1997.
Conventia de la Stockholm a fost ratificata de Romania prin Legea nr. 261/2004,iar scopul acesteia este protejarea sănătăţii umane şi a mediului împotriva acţiunii nocive a poluanţilor organici persistenţi (POPs), care prezintă proprietăţi toxice, rezistă la degradare, se bioacumulează şi sunt transportati prin aer, apă şi specii migratoare peste graniţele internaţionale şi sunt depozitaţi departe de locul lor de provenienţă. Expunerea la poluanţii organici persistenţi (POP), poate duce efecte grave de sănătate, inclusiv anumite tipuri de cancer, malformaţii congenitale, sisteme imunitare şi de reproducere disfuncţionale şi o sensibilitate mai mare la boli.
Critica care se poate aduce acestor norme este ca acestea reprezinta doar “soft law”” care nu au in spatele lor nici forta coercitiva si nici mecanisme clare necesare impunerii sau implementarii.
Actiunile civile sau penale care se pot promova impotriva altor state de ex. cazul Chinei (care nu este semnatara a niciunei conventii internationale care sa stabileasca macar competenta de solutionare a unor astfel de cazuri) sunt mai mult decat limitate.
Ar trebui luate masuri pentru a crea cadrul legal in baza caruia ar putea fi trase la raspundere statele care cauzeaza situatii apocaliptice precum prezenta.
Prin astfel de demersuri ar fi oarecum rezolvata problema doar din punct de vedere economic sau/si financiar.
Insa nu se poate rezuma totul la bani fiind multe lucruri care nici banii nu le pot compensa.
Astfel ,daca e sa analizam problema juridica dintr-o alta perpectiva putem ajunge la niste concluzii care daca sunt(ar fi) adoptate la scara larga (la nivel international) vor putea aduce imbunatatiri majore ale calitatii vietii pentru intreaga omenire.
Este nevoie insa de o schimbare majora si anume a perspectivei de abordare a ipotezei insasi.
Astfel cum am aratat mai sus pana acum s-au adoptat cateva norme in privinta sanatatii si a mediului uman dar toate au fost luate prin prespectiva “dezvoltarii durabile si/sau sustenabile” .
Aceasta premisa insa s-ar putea (si in opinia mea ar trebui) schimbata cu protejarea si conservarea naturii.
Natura in sine niciodata nu a fost privita sau tratata ca si un element distinct sau de sine statator si totdeauna a fost legata de un context socio-economic, altfel spus ca si un mediu artificial creat de catre om.
Conluzia se poate trage cu usurinta daca e sa analizam atat Conventia de Stockholm cat si cea de la Rio , prima fiind adoptata cu ocazia conferintei Natiunilor Unite privind mediul uman iar a doua la Conferinta Natiunilor Unite vizand mediul inconjurator si dezvoltarea.
Insasi titlurile sugereaza faptul ca ambele s-au focusat asupra dezvoltarii omului si nu au avut ca si prioritate conservarea naturii insasi.
Cu alte cuvinte ne-a preocupat modul de exploatare a naturii pentru scopurile omenirii, in special cele economice.
Consider ca ar fi cazul ca aceste premise sa se schimbe si cu siguranta vom putea lasa dupa noi o lume mult mai sanatoasa si “traibila” generatiilor viitoare.
Natura a creat premisele vieti pe aceasta planeta iar momentan(deocadata cel putin) omenirea are o singura arma impotriva avestui virus- data tot de Mama Natura si anume sistemul imunitar.
Orice interventie asupra naturii ne afecteaza si pe noi omenii chiar daca efectele apar doar intirziat in timp.
In aceasta perioada avem timpul necesar sa reflectam asupra acestor aspecte si de ce nu sa cream premisele unei schimbari in bine.
Noi ca si juristi cu asta putem si trebuie sa contribuim.
DICU LEVENTE , avocat – Baroul Satu Mare
Partajează acest conținut:
