Tribunalul Maramureș a dispus, vineri 20 februarie 2026, condamnarea inculpatului Herța A.F. Adrian Alex la o pedeapsă rezultantă finală de 6 ani și 11 luni de închisoare, în regim de detenție. Hotărârea reflectă nu doar analiza faptelor concrete din noiembrie 2024, ci și aplicarea dispozițiilor privind concursul de infracțiuni și recidiva postcondamnatorie, pe fondul unui istoric penal anterior.
Cum a început totul: o poartă neasigurată și un autoturism lăsat descuiat
Instanța a reținut că, în noaptea de 2 spre 3 noiembrie 2024, într-un interval cuprins între orele 23:00 și 08:00, inculpatul a trecut pe lângă imobilul persoanei vătămate. Aceasta era administratorul unei societăți comerciale, iar în curtea locuinței sale se afla parcat autoturismul utilizat în mod curent.
Profitând de faptul că poarta de acces în curte era închisă, dar neasigurată, inculpatul a pătruns fără drept în incintă. În interiorul curții, a observat autoturismul ale cărui portiere erau închise, însă neasigurate. Fără a întâmpina rezistență fizică, a deschis una dintre portiere și a căutat în interiorul mașinii.
Din torpedou a sustras un portmoneu de culoare neagră, marca Guess. În interiorul acestuia se aflau documente personale ale victimei – două acte de identitate și permisul de conducere –, patru carduri de sănătate, patru carduri bancare, precum și suma de 400 de lei în numerar. Potrivit constatărilor instanței, prejudiciul total a fost evaluat la 700 de lei, o parte dintre bunuri fiind ulterior recuperate de organele de poliție și restituite persoanei vătămate.
Fapta a fost calificată drept furt calificat, în condițiile în care s-a realizat prin pătrunderea fără drept într-un spațiu privat și prin sustragerea bunurilor dintr-un autoturism aflat în curtea locuinței.
Cardurile sustrase: instrumente bancare aparținând firmei administrate de victimă
Un element esențial al cauzei îl constituie faptul că unul dintre cardurile bancare sustrase era emis pe numele societății comerciale administrate de persoana vătămată. Așadar, inculpatul nu a intrat doar în posesia unor instrumente de plată personale, ci și a unui card aferent contului unei firme.
În dimineața zilei de 3 noiembrie 2024, la scurt timp după comiterea furtului, inculpatul a început să utilizeze unul dintre cardurile bancare pentru efectuarea de plăți contactless. Tranzacțiile au fost realizate fără consimțământul titularului și au vizat mai mulți comercianți, însumând 101,56 lei.
Deși valorile individuale au fost reduse – 3 lei, 59 de lei, 7,50 lei, 20 de lei și 11,56 lei –, instanța a subliniat că fiecare operațiune reprezintă un act material distinct, realizat în cadrul aceleiași rezoluții infracționale. În consecință, infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos a fost reținută în formă continuată, corespunzătoare celor cinci acte materiale.
Acces ilegal la sistem informatic prin simpla folosire a cardului
Tribunalul a reținut că utilizarea cardului bancar fără drept nu se rezumă la o simplă tranzacție comercială. În momentul în care inculpatul a apropiat cardul de terminalele POS pentru plăți contactless, acesta a generat o interacțiune cu sistemul informatic al instituției bancare, fiind accesat contul societății comerciale și validate operațiunile de plată.
În aplicarea jurisprudenței obligatorii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța a considerat că această conduită întrunește și elementele constitutive ale infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic. Astfel, pentru aceeași succesiune de plăți, inculpatul a fost condamnat atât pentru efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, cât și pentru acces ilegal la un sistem informatic, cele două infracțiuni fiind reținute în concurs ideal.
Recunoașterea faptelor și individualizarea pedepselor
În fața instanței, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor și a solicitat judecarea în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii. Tribunalul a aplicat reducerea limitelor de pedeapsă prevăzută de Codul de procedură penală, însă a apreciat că, în raport de circumstanțele concrete și de trecutul penal al inculpatului, pedepsele trebuie orientate peste minimul special redus.
Pentru faptele din acest dosar, instanța a stabilit:
– 1 an și 8 luni de închisoare pentru furt calificat;
– 1 an și 6 luni pentru efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos;
– 1 an și 6 luni pentru acces ilegal la un sistem informatic.
Recidivă postcondamnatorie și contopirea pedepselor
Un aspect decisiv în stabilirea cuantumului final al pedepsei l-a constituit faptul că inculpatul era recidivist. Faptele din noiembrie 2024 au fost comise în termenul de supraveghere al unei condamnări anterioare la 2 ani și 6 luni de închisoare, a cărei suspendare fusese ulterior revocată.
În plus, inculpatul fusese deja condamnat definitiv, prin hotărâri pronunțate de Judecătoria Baia Mare și confirmate de Curtea de Apel Cluj, la pedepse rezultante de 4 ani și 9 luni, respectiv 5 ani și 3 luni de închisoare.
Tribunalul Maramureș a constatat că toate aceste fapte se află în raport de concurs și a procedat la descontopirea pedepselor anterioare, urmând regulile stabilite de Codul penal și de Decizia nr. 22/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind calculul pedepselor în cazul infracțiunilor concurente cu ambii termeni ai recidivei.
În urma contopirilor succesive și a aplicării sporurilor obligatorii, instanța a stabilit o pedeapsă rezultantă parțială de 3 ani, o altă pedeapsă rezultantă parțială de 3 ani și 11 luni, iar ulterior, în baza dispozițiilor privind recidiva postcondamnatorie, a adăugat cele două termene, rezultând pedeapsa finală de 6 ani și 11 luni de închisoare.
Din această pedeapsă urmează a fi deduse perioadele de reținere și arest preventiv deja executate, iar mandatul anterior de executare a fost anulat, urmând a fi emis unul nou.
Latura civilă
Instanța a admis acțiunea civilă formulată de persoana vătămată, obligând inculpatul la plata sumei de 501,06 lei, reprezentând diferența de prejudiciu nerecuperată. Totodată, acesta a fost obligat la plata sumei de 700 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Hotarâre-20.02.2026-582694347
Partajează acest conținut:





