Într-un context global dominat de digitalizare accelerată și de expansiunea inteligenței artificiale în tot mai multe domenii de activitate, comunitatea juridică din România s-a reunit astăzi, 31 ianuala Hotel Ramada din Oradea, pentru a discuta transformările profunde care modelează viitorul profesiei de avocat. Conferința „Avocatura între normă, etică și algoritm”, desfășurată sub egida Baroul Bihor, a adus la aceeași masă lideri ai profesiei, cadre universitare de prestigiu și specialiști în tehnologie juridică.
Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Uniunea Națională a Barourilor din România, INPPA, Universitatea din Oradea – prin Facultatea de Drept – și Wolters Kluwer România, conturând un cadru de reflecție asupra echilibrului delicat dintre rigoarea normei juridice tradiționale și eficiența oferită de noile instrumente digitale.
Deschiderea conferinței: repere instituționale și direcții strategice
Lucrările conferinței au debutat la ora 09:00, în prezența unor personalități marcante ale avocaturii românești. În prezidiu s-au aflat reprezentanți ai barourilor din țară, conducerea profesiei, precum și invitați din zona editorială (Juridice) și a tehnologiei juridice (Wolters Kluwer România).
Un moment central al deschiderii l-a constituit intervenția prof. univ. dr. av. Traian-Cornel Briciu, președintele UNBR, care a subliniat presiunea tot mai mare pe care tehnologia o exercită asupra modului în care este practicată profesia de avocat, dar și unitatea membrilor din Barouri. În intervenția sa, acesta a evidențiat necesitatea ca avocatura să își păstreze identitatea de profesie liberală, întemeiată pe independență și confidențialitate, în timp ce integrează, în mod critic și responsabil, noile instrumente digitale.
În același context, a fost prezentată și o componentă aplicată a relației dintre drept și tehnologie: reprezentanții platformei Juridice.ro au demonstrat utilizarea motorului Juridice AI, un instrument destinat facilitării documentării juridice și navigării în conținutul legislativ și doctrinar. Demonstrația a deschis discuții privind limitele utilizării inteligenței artificiale în activitatea juridică, în special sub aspectul răspunderii profesionale și al validării umane a informației furnizate de algoritmi.
Un mesaj special a fost transmis de Anatolie Barbacar, președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, ales recent în această funcție, care a adresat salutul oficial al UARM și și-a exprimat dorința de a continua și consolida colaborarea dintre avocații din Republica Moldova și cei din România.
În intervenția sa, Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR, a prezentat principalele inițiative legislative recente ale Uniunii, menite să protejeze și să consolideze profesia de avocat. Printre acestea se numără proiectul legislativ privind combaterea avocaturii clandestine, care prevede majorarea limitelor de pedeapsă, precum și cel pentru recunoașterea dreptului avocatului de a exercita funcții de administrator cu puteri depline și de a utiliza sediile profesionale și în scopuri comerciale. Ambele proiecte au fost deja adoptate de Senat, urmând votul final în Camera Deputaților.
De asemenea, vicepreședintele UNBR a atras atenția asupra presiunilor constante privind intervenția statului în profesie, atât în domeniul fiscal, cât și în zona prevenirii spălării banilor, subliniind că fiscalitatea va reprezenta una dintre provocările majore ale anului 2026, fiind necesar un echilibru între nevoia bugetară a statului și nivelul rezonabil al taxelor pentru profesiile liberale.
Președintele UNBR Traian Briciu a felicitat Baroul Bihor pentru capacitatea de a menține, de-a lungul timpului, un standard ridicat de organizare a acestui eveniment, apreciind că performanța constantă reflectă, în mod direct, calitatea profesională a avocaților din barou.
Acesta a evidențiat transformările profunde ale societății contemporane, marcate de polarizare, radicalizare și avans tehnologic accelerat, subliniind că tehnologia va schimba fundamental atât comportamentul social, cât și comportamentul profesional al avocatului. În acest context, a făcut distincția esențială dintre informația juridică, accesibilă tot mai larg, și consultanța juridică, care rămâne misiunea centrală a profesiei. Totodată, Traian Briciu a avertizat asupra riscurilor politizării justiției și ale transformării soluțiilor judiciare în subiecte de dezbatere populară, arătând că, într-o justiție subordonată presiunii publice, avocatul riscă să devină principala țintă a nemulțumirii și frustrării sociale.
În final, acesta a lansat un apel la unitatea profesiei, considerând că solidaritatea internă este singura garanție reală pentru menținerea rolului și forței avocaturii într-un context social marcat de transformări și provocări.
Dreptul civil și procesual civil: rigoare normativă și provocări procedurale
Prima parte a conferinței a fost dedicată dreptului civil și dreptului procesual civil și a fost susținută de prof. univ. dr. Traian-Cornel Briciu și conf. univ. dr. av. Claudiu Constantin Dinu, ambii de la Facultatea de Drept a Universității din București.
Dezbaterile au vizat chestiuni de finețe juridică, cu impact direct în practica instanțelor: regimul clauzei penale, corelația dintre executarea în natură și penalități, delimitarea între diferite tipuri de acțiuni privind cartea funciară sau problemele de admisibilitate ale unor acțiuni în constatare promovate de creditori. Dialogul dintre cei doi universitari a evidențiat necesitatea unei corelări permanente între interpretarea teoretică a normei și realitățile procedurale din instanțele civile, într-un sistem judiciar supus unei presiuni tot mai mari pentru eficiență și coerență, dar și aspecte de practică neunitară soluționate recent sau încă nesoluționate, dar existente
Drept penal: evaziune fiscală, spălarea banilor și rolul noilor mecanisme de investigare
Sesiunea de după-amiază a mutat centrul de greutate al discuțiilor către dreptul penal. Prof. univ. dr. habil. Constantin Duvac a susținut o intervenție amplă privind „Aspecte controversate privind evaziunea fiscală și spălarea banilor”.
Expunerea a analizat rolul incriminărilor din sfera evaziunii fiscale în arhitectura protecției bugetului public, precum și interferențele tot mai frecvente cu infracțiunea de spălare a banilor. Au fost discutate aspecte legate de delimitarea între fapta principală și infracțiunea subsecventă de spălare, standardele probatorii, precum și impactul jurisprudenței naționale și europene asupra practicii judiciare. În mod particular, s-a pus accent pe mecanismele moderne de investigare financiară și pe presiunea exercitată asupra profesioniștilor implicați în circuitele economice de a respecta obligațiile de conformitate.
Măsurile asigurătorii și provocările noilor active digitale
În cadrul secțiunii de drept procesual penal, conf. univ. dr. habil. av. Mihail Udroiu a propus o analiză critică a regimului măsurilor asigurătorii, evidențiind omisiuni legislative și carențe conceptuale în actuala reglementare.
Un punct de interes major al dezbaterii l-a constituit aplicarea măsurilor asigurătorii în cazul activelor digitale, precum criptomonedele (ex. Bitcoin). S-a arătat că volatilitatea accentuată a acestor active – a căror valoare poate crește sau scădea semnificativ într-un interval scurt – ridică probleme serioase în ceea ce privește proporționalitatea măsurii asiguratorii prevăzute de art. 249 Cod Procedură Penală conservarea valorii bunului indisponibilizat și protecția dreptului de proprietate. Lipsa unor reglementări detaliate privind administrarea acestor active în cursul procesului penal generează riscuri atât pentru acuzare, cât și pentru persoanele vizate de măsuri.
Dreptul la un proces echitabil în era AI
În încheierea sesiunii, conf. univ. dr. av. Cristian Dumitru Miheș, decanul Facultății de Drept din Oradea, a adus în prim-plan tema „Dreptul la un proces echitabil în era AI și Big Data”. Intervenția sa a pus accent pe riscurile utilizării sistemelor automatizate în procesul decizional judiciar sau administrativ, în lipsa unei transparențe suficiente privind logica algoritmilor.
S-a subliniat că dreptul la un proces echitabil nu poate fi redus la eficiență procedurală, ci presupune garanții reale privind contradictorialitatea, egalitatea armelor și posibilitatea efectivă de a contesta rezultatele generate sau influențate de sisteme informatice.
Profesie, protecție socială și formare continuă
Dincolo de temele strict juridice, conferința a abordat și dimensiunea instituțională a profesiei. Reprezentanții Casei de Asigurări a Avocaților au discutat aspecte privind securitatea socială a avocaților, iar rolul formării profesionale continue, coordonată de INPPA, a fost prezentat ca un pilon esențial pentru adaptarea profesiei la noile realități tehnologice.
Conferința de la Oradea a confirmat că avocatura se află într-un moment de transformare profundă. Între normă, etică și algoritm, profesia este chemată să își redefinească instrumentele, fără a abdica de la valorile fundamentale care îi asigură legitimitatea: independența, loialitatea față de client și apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Redăm mai jos lista invitaților la conferință, dintre care unii au avut și calitatea de vorbitor în cadrul celor 3 paneluri, la care au fost prezenți peste 200 de avocați bihoreni.
● Prof. univ. dr. av. Traian C. Briciu, Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România;
● Avocat Anatolie Barbacar, Președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova;
● Judecător Florin Ovidiu Bendea, Presedinte secția a 2-a civilă, Curtea de Apel Oradea
● Judecător Vlad Valentin Marian, Curtea de Apel Oradea
● Avocat Victor Panțîru, Prodecanul Baroului Chișinău;
● Avocat Adrian Tabîrță, Președintele Comisiei de licențiere, UARM;
● Avocat Cătălin-Daniel Fenechiu, Vicepreședinte UNBR;
● Avocat Mihai Baco, Vicepreședinte UNBR;
● Avocat Liviu-Viorel Mihai, Vicepreședinte UNBR;
● Avocat Sergiu Stănilă, Vicepreședinte UNBR;
● Avocat Mihaiță Bubatu, presedintele Casei de Asigurari a Avocatilor;
● Avocat Luminița Ioana, Membru al Comisiei Permanente a UNBR;
● Avocat Cătălin-Gabriel Filișan, decanul Baroului Constanța, Membru al Comisiei Permanente a UNBR;
● Avocat Alexandru Suciu, decanul Baroului Sibiu, Membru al Comisiei Permanente a UNBR;
● Avocat Răzvan-Emanuel Gâlea, decanul baroului Alba;
● Avocat Andrei-Constantin Ioniță, decanul baroului Arad;
● Avocat Dragos-Andrei Nicolescu, decanul baroului Argeș;
● Avocat Alin Moruțan,decanul baroului Bistrița-Năsăud;
● Avocat Andrei Aruștii, decanul baroului Botoșani;
● Avocat Sabin Calinic, decanul baroului Covasna;
● Avocat Marian-Ion Sitaru, decanul baroului Dâmbovița;
● Avocat Mihai-Dragoș Nicu, decanul baroului Dolj;
● Avocat Constantin Groza, decanul baroului Gorj;
● Avocat Claudia-Mariana David, decanul baroului Hunedoara;
● Avocat Oana-Maria Neda, decanul baroului Iași;
● Avocat Florin Andreicuț, decanul baroului Maramureș;
● Avocat Laurian-Constantin Ostaficiuc, decanul baroului Suceava;
● Avocat Cristian-Gavril Tărău, decanul baroului Sălaj;
● Avocat Cristian Banda, decanul baroului Timiș;
● Avocat George Moloman, Consilier UNBR, Baroul București;
● Avocat Aurelian-Antonio Iordan, Consilier UNBR, Baroul Brăila;
● Avocat Julia Zorkoczy, Consilier UNBR, Baroul București;
● Conf. univ. dr. av. Claudiu Constantin Dinu – lector și formator I.N.P.P.A, Facultatea de Drept, Universitatea din București;
● Avocat Dr. Mihail Udroiu, Baroul Bihor, Facultatea de Drept, Universitatea din Oradea;
● Conf. univ. dr. avocat Cristian Dumitru Miheș – decan al Facultății de Drept, Universitatea din Oradea;
● Adrian Măntoiu, EMBA – Director general, Wolters Kluwer România;
● Prof. univ. dr. habil. Av.Constantin Duvac – președintele Secției de științe penale a Academiei de Științe Juridice din România, vicepreședinte al Uniunii Juriștilor din România, președintele Asociației Române de Științe Penale;
● Dr. Carmen Adriana Domocoș, președinte Filiala Oradea a Asociaţiei Române de Ştiinţe Penale.
Partajează acest conținut:
