Hotărârea din 22 ianuarie 2026 a Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în cauza Kaya c. Belgiei (cererea nr. 10089/18) readuce în atenția publicului două principii fundamentale ale procesului echitabil: imparțialitatea instanței și prezumția de nevinovăție. Curtea a constatat că ambele au fost încălcate într-o procedură penală finalizată cu condamnarea reclamantului pentru fraudă în domeniul securității sociale.
Contextul factual și procedural al cauzei
Cauza își are originea într-o anchetă penală desfășurată în Belgia, care îl viza pe reclamant pentru presupuse fapte de fraudă în materia securității sociale. Autoritățile l-au acuzat că ar fi beneficiat în mod nelegal de prestații sociale, furnizând informații inexacte sau incomplete instituțiilor competente.
În urma anchetei, reclamantul a fost trimis în judecată și condamnat de instanța penală de fond. Ulterior, acesta a formulat căi de atac, susținând că procedura nu a respectat garanțiile unui proces echitabil. Printre criticile principale s-au numărat:
- compunerea instanțelor sesizate în diferite faze ale procesului;
- comportamentul autorităților judiciare în raport cu presa;
- impactul mediatic al declarațiilor oficiale asupra percepției publice privind vinovăția sa.
După epuizarea căilor de atac interne, inclusiv recursul în fața Curții de Casație, reclamantul a sesizat CtEDO, invocând încălcarea articolului 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.
Încălcarea dreptului la un proces echitabil (art. 6 § 1)
CtEDO a constatat o încălcare a dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparțialității obiective a instanței.
Problema dublului rol al judecătorului
În analiza sa, Curtea a acordat o importanță deosebită faptului că judecătorul A.B.:
- a participat ca judecător de fond în cadrul procedurii penale;
- a făcut ulterior parte din completul Curții de Casație, chemat să examineze recursul reclamantului pe motive de drept.
Deși Curtea nu a identificat elemente care să demonstreze o lipsă de imparțialitate subiectivă, a subliniat că standardul Convenției impune și respectarea aparenței de imparțialitate. Din perspectiva unui observator obiectiv, participarea aceluiași judecător în două etape succesive ale procesului putea genera îndoieli legitime privind neutralitatea sa.
Prin urmare, CtEDO a concluzionat că această situație a fost de natură să submineze încrederea justițiabilului și a publicului în actul de justiție, afectând imparțialitatea Curții de Casație în ansamblu.
Încălcarea prezumției de nevinovăție (art. 6 § 2)
Curtea a constatat, de asemenea, încălcarea prezumției de nevinovăție, ca urmare a declarațiilor făcute în presă de procurorul D.M.
Impactul comunicării publice asupra procesului penal
Procurorul D.M., care fusese responsabil de urmărirea penală a reclamantului în fața instanței de fond, a acordat interviuri presei în care a formulat afirmații ce lăsau impresia clară că reclamantul era vinovat. Aceste declarații au fost făcute într-un moment în care procedura penală era încă pendinte, aflându-se în faza de apel.
CtEDO a reamintit că prezumția de nevinovăție nu este destinată doar instanțelor, ci și tuturor reprezentanților statului, inclusiv procurorilor. Atunci când aceștia se exprimă public într-un mod care anticipează vinovăția unei persoane, există riscul:
- influențării opiniei publice;
- exercitării unei presiuni indirecte asupra instanțelor;
- prejudicierii dreptului persoanei acuzate la un proces echitabil.
În acest context, Curtea a concluzionat că declarațiile procurorului au încălcat articolul 6 § 2 din Convenție.
Semnificația hotărârii pentru statele membre
Hotărârea Kaya c. Belgiei are o valoare de principiu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei, întrucât:
- reafirmă necesitatea unei separări clare a rolurilor judiciare;
- trasează limitele comunicării publice a procurorilor;
- consolidează protecția efectivă a prezumției de nevinovăție în cauzele cu impact mediatic.
Decizia subliniază faptul că respectarea garanțiilor procedurale nu este o formalitate, ci o condiție esențială pentru legitimitatea actului de justiție..
Ce înseamnă hotărârea Kaya c. Belgiei pentru România
Hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Kaya c. Belgiei este relevantă și pentru România, în special în contextul respectării imparțialității instanțelor și al comunicării publice în dosarele penale.
Imparțialitatea instanței
Decizia Curții subliniază că aparența de imparțialitate este esențială, nu doar imparțialitatea efectivă. În practica românească, participarea aceluiași judecător în faze diferite ale aceleiași cauze poate ridica îndoieli legitime, chiar dacă este permisă de legea internă. Hotărârea oferă un reper important pentru analiza cererilor de recuzare și a compunerii completelor.
Declarațiile procurorilor și prezumția de nevinovăție
CtEDO reafirmă că procurorii trebuie să manifeste reținere în declarațiile publice, mai ales în cauze aflate pe rol. Pentru România, unde dosarele penale sunt frecvent mediatizate, hotărârea constituie un avertisment clar: prezentarea unei persoane ca fiind vinovată înainte de o hotărâre definitivă încalcă prezumția de nevinovăție.
Impact practic
Pentru instanțele române, hotărârea reprezintă un standard de interpretare conform Convenției, iar pentru avocați și justițiabili, un argument solid în cauze privind imparțialitatea instanței sau comunicarea publică a autorităților judiciare.
Partajează acest conținut:
