Un caz grav de șantaj bazat pe amenințări cu un dosar penal fals a fost soluționat de Judecătoria Carei, care a pronunțat, la data de 23 decembrie 2025, condamnări cu închisoare cu suspendare pentru doi soți din județul Satu Mare. Instanța a stabilit că victima a fost supusă unei presiuni psihice intense și continue, fiind determinată să plătească sume importante de bani din teama pierderii libertății.
Cum a funcționat mecanismul de șantaj
Începând cu luna iunie 2025, un bărbat din județul Satu Mare a început să fie contactat repetat de un cunoscut, care i-a spus că ar exista o plângere penală pentru viol formulată împotriva lui. Amenințările au fost însoțite de afirmații alarmante: că urmează să fie arestat, că va ajunge în închisoare și că „situația” poate fi rezolvată doar dacă plătește bani.
Speriat de consecințe și convins că are un dosar penal deschis, bărbatul a început să plătească sume de bani în mod repetat, în tranșe mici, dar dese.
Amenințări și manipulare
Pentru a face povestea mai credibilă, autorul șantajului a pretins că are relații la parchet și la instanță, simulând chiar convorbiri telefonice cu „procurori” sau „funcționari ai tribunalului”. Presiunea psihică exercitată asupra victimei a fost constantă.
Pentru a amplifica teama, acesta a afirmat în mod repetat că:
- există riscul arestării imediate;
- urmează trimiterea în judecată;
- condamnarea ar fi inevitabilă.
Victima, lipsită de cunoștințe juridice și confruntată cu perspectiva pierderii libertății, a perceput amenințările ca fiind reale și iminente.
Plăți repetate și întâlniri organizate sub presiune
După primele discuții, inculpatul a început să solicite bani în mod constant. Cererile erau formulate sub pretexte aparent credibile:
- plata unor „taxe judiciare”;
- cheltuieli pentru „procuror”;
- sume necesare pentru „închiderea definitivă a dosarului”.
Întâlnirile aveau loc în mod repetat, atât în municipiul Satu Mare, cât și în localitatea Supuru de Jos, iar sumele remise variau de la câteva sute de lei până la peste 1.000 de lei. Solicitările deveniseră aproape zilnice în anumite perioade.
Instanța a reținut că faptele nu au fost izolate, ci au reprezentat un comportament repetitiv, calculat și continuu, desfășurat pe parcursul mai multor săptămâni.
Implicarea soției și apelul fals de la „instanță”
Un element esențial în consolidarea șantajului a fost implicarea soției inculpatului, care a contribuit direct la inducerea în eroare a victimei.
La data de 8 august 2025, aceasta a sunat victima și s-a prezentat în mod fals drept angajată a unei instanțe de judecată. În cadrul convorbirii telefonice:
- a confirmat existența presupusului dosar penal;
- a sugerat că se poate evita intervenția poliției;
- a exercitat presiuni clare pentru achitarea urgentă a sumei solicitate.
Instanța a apreciat că acest apel a avut un impact psihologic major asupra victimei, întărind convingerea că dosarul este real și că pericolul este iminent.
Amenințări grave și presiune psihică constantă
Din probele administrate în cauză, inclusiv convorbiri telefonice înregistrate, rezultă că inculpatul a recurs la un limbaj extrem de agresiv, formulând amenințări explicite.
Printre acestea s-au regăsit:
- amenințări cu violența fizică;
- distrugerea bunurilor;
- incendierea locuinței;
- represalii împotriva membrilor familiei.
Instanța a reținut că amenințările erau reale, credibile și repetate, creând o stare de teamă permanentă, care a anulat capacitatea victimei de a reacționa rațional sau de a verifica veridicitatea afirmațiilor.
Victima, împinsă la împrumuturi și cedarea unui bun
Pe măsură ce solicitările financiare au continuat, victima a ajuns într-o situație disperată. Martorii audiați au descris-o ca fiind:
- extrem de agitată;
- speriată;
- epuizată psihic.
Pentru a face față cererilor, aceasta s-a împrumutat de bani de la numeroși colegi și cunoscuți, în sume mici, dar repetate.
În lipsa resurselor financiare, inculpatul a acceptat și un bun agricol – un motocultor cu remorcă, pe care l-a ridicat personal și pe care a refuzat inițial să îl restituie, folosindu-l ca formă suplimentară de constrângere.
Momentul decisiv: intervenția poliției și flagrantul
După săptămâni de presiune și amenințări, victima a decis să sesizeze organele de poliție. Sub coordonarea acestora, a fost organizată o acțiune de prindere în flagrant.
La data de 8 august 2025, a fost stabilită o nouă întâlnire, în cadrul căreia victima a remis suma de 1.000 de lei. Imediat după tranzacție, inculpatul a fost interceptat și imobilizat de polițiști.
Seriile bancnotelor au fost verificate și au confirmat fără dubiu situația de flagrant, iar banii au fost recuperați.
Condamnările dispuse de Judecătoria Carei
Pentru Sarga Vasile Teodor
Instanța a dispus:
- 2 ani și 9 luni de închisoare pentru infracțiunea de șantaj, în formă continuată;
- suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de 4 ani;
- 120 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității;
- participarea la un program de reintegrare socială;
- respectarea strictă a obligațiilor impuse de serviciul de probațiune.
A fost constatată încetarea de drept a arestului preventiv, inculpatul fiind pus în libertate.
Pentru Sarga Mihaela
Instanța a dispus:
- 1 an și 5 luni de închisoare pentru complicitate la șantaj;
- suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de 2 ani și 6 luni;
- 90 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității;
- participarea la programe de reintegrare socială.
Măsura controlului judiciar a fost revocată.
Despăgubiri și cheltuieli judiciare
Judecătoria Carei a admis acțiunea civilă și a obligat inculpatul principal la plata sumei de 12.000 de lei, reprezentând daune materiale.
De asemenea, ambii inculpați trebuie să achite cheltuieli judiciare către stat, în cuantum de 700 de lei fiecare.
Hotărârea nu este definitivă
Decizia instanței poate fi atacată cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.
Partajează acest conținut:
