Luni, 3 noiembrie 2025, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a lansat în dezbatere publică proiectul de act normativ – Lege pentru aprobarea Codului de procedură administrativă.
Obiectul de reglementare al Codului de procedură administrativă are în vedere părțile procedurii administrative, conduita juridică a subiecților de drept în realizarea activității administrative desfășurată de autoritățile și instituțiile publice, formele de control ale acestei activități, procedurile administrative obligatorii în adoptarea sau emiterea actelor administrative, în încheierea și derularea contractelor administrative, în organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor publice, precum și procedura de soluționare a conflictelor administrative ori a litigiilor pe care procedurile administrative le generează.
Totodată, se stabilește faptul că prevederile Codului de procedură administrativă constituie procedura de drept comun în materie administrativă. În același timp, sunt clarificate aspectele de complementaritate cu alte norme cum sunt, spre exemplu Codul administrativ, Codul civil și de subsidiaritate în ariile sectoriale specifice.
Soluțiile de reglementare ale Codului de procedură administrativă sunt reflectate în cele 434 de articole grupate în 13 titluri, după cum urmează:
TITLUL I: Dispoziții generale – reglementează, pe lângă scopul și obiectul de reglementare al Codului de procedură administrativă, principalele concepte și principii generale esențiale pentru activitatea administrației publice și pentru relația acesteia cu beneficiarii – cetățeni și mediu de afaceri (exemplu: act administrativ normativ, act administrativ individual, contract administrativ, etc.). Reglementarea principiilor generale de realizare a activității administrative urmărește a acoperi situațiile de fapt ce pot apărea în aplicarea prevederilor Codului, astfel încât acestea să dea linia de conduită juridică și administrativă de urmat atât în reglementarea secundară a măsurilor de aplicare a Codului, cât și în soluționarea unor proceduri administrative concrete care trebuie să respecte prin materialitatea și efectele lor standardele Codului de procedură administrativă. Principiile statuate în Codul de procedură administrativă, coroborate cu cele prevăzute în Codul administrativ, desăvârșesc cadrul de acțiune al administrației publice și al cetățenilor și al mediului de afaceri în raport cu administrația.
TITLUL II: Reguli generale privind procedura administrativă – instituie un set de reguli generale de natură să genereze o abordare unitară la nivel național cu privire la procedura administrativă şi asupra tuturor domeniilor de activitate ale administrației, în scopul promovării și facilitării transformării digitale a administrației și simplificării relației cetățenilor și mediului de afaceri cu administrația, precum și a relației dintre autoritățile publice. În acest context, pentru armonizarea progresivă a tuturor procedurilor utilizate de autoritățile și instituțiile publice, precum și de alte entități publice sau private care realizează activități adminsitrative în numele sau pentru o autoritate publică, se reglementează o serie de elemente generale ale procedurii administrative, după cum urmează:
a) participanții la procedura administrativă, respectiv părțile, intervenienții și după caz, entitatea care asigură medierea; părțile în procedura administrativă sunt solicitantul/beneficiarul persoană fizică sau juridică și autoritatea – orice autoritate publică sau instituție publică competentă, potrivit legii, să inițieze sau să desfășoare o procedură administrativă, precum și orice persoană juridică de drept privat sau entitate fără personalitate juridică competentă, potrivit legii, să inițieze sau să desfășoare o procedură administrativă în numele autorității sau instituției publice, cu explicitarea modalităților de reprezentare sau de substituire a acestora în cadrul procedurii;
b) etapele procedurii administrative (declanșarea, derularea, finalizarea și comunicarea sau, după caz aducerea la cunoștință publică a rezultatelor procedurii administrative), cu includerea dimensiunii electronice ca parte componentă, de bază, a oricărei proceduri administrative, disponibilă pentru orice beneficiar care o solicită;
c) comunicarea intra-instituțională, inter-instituțională și cu beneficiarii, cu accent pe promovarea comunicării electronice;
d) drepturile și obligațiile părților (atât ale beneficiarilor, cât și ale autorităților) în cadrul unei proceduri administrative, cu includerea unor drepturi ale beneficiarului și obligații ale autorității, consacrate la nivelul statelor europene moderne și/sau ale structurilor Uniunii Europene (spre exemplu: dreptul de a depune înscrisuri, dreptul de a fi ascultat, obligația de diligență, obligația de a corecta erorile constatate, obligația de a acorda asistență cu privire la utilizarea mijloacelor electronice etc.);
e) competența și răspunderea părților în cadrul procedurii administrative, cu clarificarea modului de soluționare a conflictelor de competență între autorități sau în interiorul unei autorități;
f) termenele generale și rezonabile în procedura administrativă, precum și modalitatea de calcul a acestora, cu clarificarea situațiilor în care, prin lege, nu sunt prevăzute termene pentru derularea unei proceduri administrative și cu instituirea posibilității ca o autoritate să poată stabili, prin proceduri interne, termene mai scurte decât cele prevăzute de lege;
g) contestarea și/sau remedierea procedurii – Totodată, suplimentar regulilor generale privind procedura administrativă sunt abordate o serie de proceduri cu reglementări specifice cum sunt: procedurile de soluționare a petițiilor, de asigurare a accesului la informațiile de interes public, de protejare a datelor cu caracter personal și a informațiilor clasificate, care pot interveni în cadrul oricărui domeniu de activitate al administrației.
Raportat la acestea sunt sistematizate și, după caz, clarificate și completate normele din legislația în vigoare, cu păstrarea nealterată a drepturilor și garanțiilor de acces și de spațiu civic pentru cetățeni, organizațiile legal constituite și alte părți interesate, astfel încât să se dezvolte capacitatea de îndeplinire a acestor obligații de către autoritățile publice și entitățile asimilate acestora, în condiții de eficiență și eficacitate. Astfel, raportat la petiții, principalele elemente de noutate vizează posibilitatea ca persoanele care au o dizabilitate care le împiedică să formuleze o petiție în scris să o poată formula direct, verbal, prin mijloace audio sau video și obligativitatea verificării identității petentului doar în situația în care acestuia i se comunică date cu caracter personal sau date confidențiale (spre exemplu: nu este necesară verificarea identității petentului în situația în care acesta solicită indicarea unui act normativ sau modul în care se interpretează acesta într-un context generic și nu se mai clasează petițiile de acest tip pe motiv că nu conțin toate datele de identificare sau semnătura).
Totodată, se prevăd sancțiuni și pentru nerespectarea termenelor de redirecționare a petițiilor greșit adresate către autoritatea competentă. Raportat la asigurarea accesului la informațiile de interes public, prin cod se extinde sfera de cuprindere a reglementărilor cu privire la informațiile de interes public, astfel încât să fie subiect al reglementărilor orice entitate publică sau asimilată, indiferent de forma de organizare, inclusiv organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici, iar obiectul reglementării să vizeze și datele care privesc activitățile sau rezultă din activitățile unei entități care deține informații de interes public, dar care nu sunt stocate ca atare. De asemenea, se reglementează obligativitatea comunicării informațiilor de interes public prin mijlocul de comunicare indicat de solicitant (poștă fizică sau electronică), fără a condiționa comunicarea de existența unei semnături olografe sau electronice – singura condiție solicitată pentru comunicarea informațiilor de interes public este indicarea unei adrese de corespondență fizică sau electronică, după caz. Referitor la documentele de interes public care conțin date cu caracter personal, se reglementează comunicarea în condițiile anonimizării datelor, după caz, astfel încât persoana vizată nu mai este identificabilă, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date, inclusiv din perspectiva ștergerii datelor cu caracter personal dacă acestea nu mai sunt necesare pentru scopul prelucrării. Se reglementează modalități de comunicare interinstituțională la nivelul Guvernului pentru asigurarea accesului cetățenilor la informațiile publice și protejarea celor care nu au caracter public.
Se clarifică modul de calculare a termenelor și de armonizare a termenelor de răspuns la informațiile de interes public și la petiții, pentru evitarea confuziilor. De asemenea, Codul răspunde unor disfuncționalități ale cadrului legislativ actual, cum sunt, spre exemplu responsabilitatea și răspunderea personalului cu atribuții în formularea și transmiterea răspunsurilor la cererile de informații de interes public, în raport cu răspunderea conducătorilor autorităților publice și a altor funcționari care au obligația să furnizeze, prin comunicare intra-instituțională, informațiile necesare.
Totodată, s-a adaptat la tehnologia actuală modalitatea de înregistrare a petițiilor, a cererilor de acces la informațiile de interes public și a altor cereri, prin renunțarea la înregistrarea în registre separate și notarea tuturor comunicărilor către autorități într-un registru electronic general, cu menționarea tipologiei cererilor. În același context al simplificării și circulației informației, se întărește regimul juridic al reutilizării informațiilor din instituțiile publice și se promovează datele deschise și platformele/portalele/site-urile deja înființate la nivelul administrație (spre exemplu: www.data.gov.ro) De asemenea, Codul de procedură administrativă transpune elementele principale ale noțiunilor de bază ale transformării digitale a administrației publice – once only – o singură dată și digital by default – digital în mod implicit – la nivelul procedurii generale prin: a) reglementarea obligației autorităților publice și asimilatelor acestora de a folosi cu precădere mijloacele electronice pentru comunicarea cu beneficiarii procedurilor administrative și garantarea accesului la mijloacele electronice folosite; reglementarea obligației autorităților de a se asigura că utilizarea mijloacelor electronice în procedură nu este de natură a restricționa accesul celor interesați la procedură; b) reglementarea mecanismului de identificare digitală a părților pentru derularea unei proceduri administrative; recunoașterea semnăturii electronice în cadrul procedurilor administrative; c) reglementarea interdicției autorităților și instituțiilor publice, în vederea derulării procedurii administrative, de a cere beneficiarilor copii de pe avize sau alte înscrisuri care au fost emise de către instituții publice sau organe de specialitate ale administrației publice centrale sau locale; d) reglementarea obligației autorităților și instituțiilor publice de publicare, din oficiu, atât fizic, cât și electronic, de informații și modele de formulare aferente tuturor serviciilor publice furnizate.
TITLUL III: Operațiunile administrative și faptele administrative – definește și clarifică categoriile de operațiuni administrative, în special din perspectiva elementelor de natură a permite diferenţierea lor de actul administrativ. De asemenea, aduce clarificări cu privire la efectele operațiunilor administrative, statuând faptul că operațiunile aferente emiterii sau adoptării actelor administrative pot fi contestate în instanță și analizate de către aceasta cu privire la legalitatea lor doar odată cu actul administrativ la a cărui emitere sau adoptare au servit. Totodată, se clarifică distincția dintre faptele administrative și operațiunile administrative, precum și valoarea juridică a acestei distincții. T
ITLUL IV: Procedura de adoptare și emitere a actelor administrative – stabilește regimul juridic cadru aplicabil actelor administrative, atât a celor cu caracter normativ, cât și a celor cu caracter individual, prin reglementarea următoarelor aspecte: definirea actului administrativ prin raportare la cerințele minimale de legalitate a acestuia, forma, temeiul juridic, obligativitatea, interpretarea, precum și raportul dintre actul administrativ normativ și cel individual; – instituie norme cadru referitoare la derularea procedurii de adoptare sau emitere a actelor administrative ce vizează:
a) elaborarea proiectului de act administrativ – sunt aduse clarificări cu privire la titularii dreptului de a iniția proiecte de acte administrative, motivarea actului administrativ reflectată în instrumentul de prezentare și motivare care însoțește actul, conținutul minimal al actului administrativ, precum și mențiunile obligatorii pentru proiectul de act administrativ individual, respectiv precizarea expresă a căii de atac, a termenului de contestare, precum și a autorității sau instanței competente;
b) avizarea și emiterea acordului prealabil cu privire la proiectul de act administrativ – sunt aduse clarificări cu privire la categoriile de avize ce pot fi emise, efectele acestora asupra conținutului proiectului de act normativ, termenele de emitere a acestora, precum și modalitatea în care sunt supuse controlului judecătoresc – legalitatea avizelor este verificată în soluționarea litigiului care vizează actul administrativ în considerarea căruia avizul a fost emis. De asemenea, sunt instituite prevederi ce vizează efectul juridic al acordului prealabil (ca operațiune administrativă) asupra actului administrativ, în sensul reglementării sancțiunii nulității actului administrativ în situația emiterii/adoptării acestuia fără acord prealabil;
c) emiterea sau adoptarea actului administrativ – sunt instituite prevederi generale cu privire la competența emitenților, modalități de organizare, desfășurare și asigurare a cvorumului în cadrul ședințelor autorității colegiale, condițiile de desfășurare și exercitarea votului în cadrul acestora, inclusiv prin mijloace electronice; de asemenea, sunt stabilite norme cu privire la semnatarii actelor emise de autorități, atât pentru actele administrative, cât și pentru operațiunile administrative, inclusiv cu privire la operațiunile privind contrasemnarea, aprobarea și confirmarea actelor, precum și reguli cadru ce vizeză comunicarea actului administrativ individual și publicarea actului administrativ normativ; – reglementează efectele juridice ale actelor administrative (forța juridică a actului administrativ, momentul intrării în vigoare a actelor administrative, executarea actelor administrative), precum și operațiuni pentru modificarea (din perspectiva clarificării categoriilor și condițiilor procedurale pentru modificarea actelor) şi încetarea efectelor juridice ale acestora (prin abrogare, anulare, inexistență, suspendare) din perspectiva condițiilor în care intervin aceste operațiuni juridice.
Titlul V: Contractul administrativ. Unele reguli specifice pentru contractele civile ale autorităților sau instituțiilor publice – reglementează o serie de reguli generale aplicabile contractelor administrative încheiate de autoritățile și instituțiile publice, pornind de la definirea, calificarea contractului administrativ şi consecinţele calificării acestuia, cu enumerarea unor categorii de contracte care, prin lege, sunt considerate contracte administrative (contractele de achiziții publice, contractele de achiziții sectoriale, contractele de concesiune de lucrări publice, contractele de concesiune de servicii publice, contractele de concesiune de bunuri proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, contractele de închiriere a bunurilor proprietate publică, contractele de delegare a gestiunii, contractele de finanțare din fonduri publice, contractele de parteneriat public-privat) şi continuând cu principiile aplicabile, regulile generale de atribuire, încheiere și executare a contractului și drepturile și obligațiile părților în cadrul contractului administrativ, competența de soluționare a litigiilor.
Se consolidează astfel regimul juridic aplicabil contractului administrativ, caracterizat prin forme speciale necesare pentru încheierea sa, precum și prin principii specifice cu privire la executare și încetare: (i) părțile trebuie să accepte unele clauze de natură regulamentară stabilite prin lege sau în baza legii; (ii) autoritatea publică nu poate ceda intere¬sele, drepturile sau obligațiile sale decât altei autorități publice, iar, în cazul raporturilor juridice contractuale derulate cu autoritățile sau instituțiile publice, persoana de drept privat le poate ceda, la rândul său, doar cu acordul autorității publice; (iii) când interesul public o cere sau când persoana de drept privat nu și a îndeplinit din culpă obligațiile contractuale ori când executarea devine prea împovărătoare pentru aceasta, autoritatea publică poate modifica, rezilia, rezoluționa sau denunța unilateral contractul. Totodată, se stabilesc unele reguli specifice pentru contractele civile încheiate de autoritățile sau instituțiile publice, pornind de la faptul că, deși sunt subiecte de drept public, acestea pot fi parte atât în raporturi juridice de drept public, cât și în raporturi juridice de drept privat, astfel că regimul juridic de drept comun al contractelor încheiate de acestea este marcat de elemente de drept public. TITLUL VI: Căi de atac pe cale administrativă Codul de procedură administrativă propune o procedură consolidată de soluționare a plângerii prealabile la nivelul administrației.
Astfel, sunt clarificate normele de procedură în derularea recursului administrativ (care vizează revocarea sau rectificarea actului administrativ) și a concilierii administrative (care vizează soluționarea conflictelor administrative determinate de atribuirea, încheierea, executarea sau încetarea contractelor administrative) inclusiv a aspectelor de conţinut obligatoriu, ca succesiune de paşi în soluţionarea acestora.
TITLUL VII: Jurisdicția administrativă Acest titlu instituie reglementări cadru privind jurisdicţiile speciale administrative, facultative și gratuite, în acord cu prevederile constituţionale şi ale deciziilor Curţii Constituţionale. Astfel, sunt prevăzute norme ce vizează principiile aplicabile, etapele de derulare a procedurii administrative jurisdicționale, precum și conținutul și efectele actului administrativ jurisdicțional.
TITLUL VIII: Controlul activității administrative de către instanțele de contencios administrativ și de drept comun Codul de procedură administrativă reglementează controlul activităţii administraţiei de către instanţele judecătoreşti de contencios administrativ şi de drept comun, sens în care codifică prevederile contenciosului administrativ.
TITLUL IX: Simplificarea procedurilor administrative Simplificarea procedurilor administrative trebuie să devină o obligație constantă a administrației publice și să asigure o abordare integrată din perspectivă legislativă, organizatorică și a sistemelor informatice, în concordanță cu demersurile la nivel european, astfel încât autoritățile să elimine barierele administrative inutile, să reducă sarcinile și costurile administrative suportate de cetățeni, de mediul de afaceri sau de alte persoane juridice de drept public sau privat, cu scopul de a facilita și eficientiza accesul la servicii publice și conformarea cu reglementările în vigoare. Codul de procedură administrativă instituie norme generale de natură să asigure și să consolideze această abordare integrată din perspectiva simplificării procedurilor administrative, prin reglementarea următoarelor obligații ale autorităților și instituțiilor publice: – de a include în strategiile care vizează comunicarea, măsuri care să asigure comunicarea cu beneficiarii, comunicarea intra-instituțională, dar și cea interinstituțională din perspectiva schimbului de date și informații, cu accent pe comunicarea electronică; – de a pune la dispoziția beneficiarilor mijloace alternative de informare, comunicare și plată atât în mediul fizic, cât și în mediul electronic; – de revizuire/actualizare periodică a formularelor utilizate în relația cu utilizatorii serviciilor publice furnizate. Totodată, Codul de procedură administrativă reglementează obligația autorităților cu atribuții de reglementare ca: – în procesul de elaborare a reglementărilor și a procedurilor de aplicare a acestora să ia toate măsurile pentru a facilita și simplifica formalitățile administrative pe care o persoană fizică sau juridică este obligată să le execute în vederea respectării regulilor impuse de către autorități și pentru a reduce complexitatea și incertitudinea reglementărilor; – în aplicarea și organizarea aplicării legii să întreprindă toate măsurile pentru a evita introducerea unor reguli și sarcini suplimentare celor prevăzute de lege în desfășurarea activității administrative; – să adapteze serviciile publice oferite pentru un mediu de lucru electronic, eficientizând şi simplificând procesele și procedurile administrative ce stau la baza furnizării respectivelor servicii publice, inclusiv din perspectiva interoperabilității.
TITLUL X: Controlul administrativ, controlul și/sau inspecția administrativă de specialitate și auditul public intern Codul de procedură administrativă urmărește identificarea unui numitor comun pentru procedurile de control, fără a interveni propriu-zis asupra procedurilor de control reglementate la nivelul legislației speciale. Astfel, se urmărește definirea categoriilor de control realizat de către autoritățile și/sau instituțiile publice, precum și a sferei de aplicare a acestora.
Raportat la controlul administrativ se reglementează o serie de elemente generale cu privire la rol și funcții, principiile aplicabile (principiul preeminenței scopului corectiv; principiul contradictorialității; principiul prevenirii săvârșirii abaterilor și al sancționării progresive), definirea unitară a diferitelor forme de control administrativ, etapele generale (organizarea, inițierea și desfășurarea controlului, întocmirea actului de control, comunicarea actului de control, contestarea rezultatului controlului, valorificarea rezultatelor controlului, sancționarea nerespectării măsurilor obligatorii).
Normele de la nivelul codului urmăresc accentuarea rolului preventiv al controlului administrativ și asigurarea contradictorialității (posibilitatea ca persoana sau autoritatea controlată să formuleze obiecții cu privire la conținutul actului de control înainte ca acesta să fie emis/adoptat) și promovează importanța îndrumării realizate de organele de control și asigurarea practicii unitare la nivelul structurilor cu atribuții de control. Principalele prevederi în materie de control administrativ referitoare la rol, funcții, principii, etape se aplică și controlului și/sau inspecției de specialitate exercitat într-un anumit domeniu asupra unor activități reglementate prin lege, realizate de persoane de drept public sau privat, în măsura în care nu contravin legislației specifice.
TITLUL XI : Proceduri de guvernanță publică Pentru asigurarea bunei administrări și a unui proces decizional administrativ democratic, la nivelul Codului de procedură administrativă se urmărește atât corelarea și sistematizarea unitară la nivel de reglementare primară a normelor privind transparența decizională, consultarea și participarea publică, reglementare și politici publice, cât și introducerea/stabilirea unui cadru minim, la nivel de reglementare primară, cu privire la planificarea activității instituțiilor și autorităților publice, asigurarea continuității acesteia, monitorizarea și evaluarea sa, după caz.
Totodată, pentru procesele și procedurile reglementate se introduc măsuri/reguli privind comunicarea electronică, asigurarea de mijloace alternative/suplimentare de colectare și comunicare de informații și de creștere a transparenței și implicării cetățenilor/părților interesate. Pentru aceasta, la nivelul acestui titlu se au în vedere: – reglementarea unitară a procesului decizional, a transparenţei decizionale şi a participării publice, cu privire la actele normative, actele administrative normative sau documentele de politici publice, inițiate de autorități publice centrale și locale prin: identificarea principiilor general aplicabile procesului de elaborare a acestor acte; clarificări terminologice în ceea ce privește conceptele specifice procedurii de transparență decizională; clarificarea, centralizarea și corelarea termenelor aferente procedurii de transparență decizională și introducerea unui termen în care să poate fi cerută o dezbatere publică, precum și a termenului în care ea trebuie organizată; instituirea de reguli cu privire la aplicarea procedurilor de transparență decizională de către sau în raport cu asociațiile de dezvoltare intercomunitară; clarificarea modalității în care autoritățile administrației publice informează cetățenii sau organizațiile legal constituite cu privire la organizarea de consultări sau dezbateri publice sau includ în actele administrative normative propunerile cetățenilor, a societății civile și a factorilor interesați, precum și gestionarea propunerilor; clarificarea situațiilor suplimentare în care se organizează dezbatere publică, chiar dacă aceasta nu a fost solicitată în mod expres; diversificarea situațiilor/instrumentelor prin care se desfășoară dezbaterea publică, inclusiv în mediul online; – reglementarea la nivel de normă primară a unor mecanisme care să asigure implicarea/participarea cetățenilor și a factorilor interesați în elaborarea și adoptarea actelor administrative cu caracter normativ, prin instituirea dreptului cetățenilor de a propune autorităților sau instituțiilor publice, spre analiză și adoptare sau emitere, proiecte de acte administrative normative, condițiile ce trebuie îndeplinite, etapele procedurale necesar a fi parcurse, termene asociate procedurii, reguli privind inițiativele propuse de părțile sociale interesate, precum și reguli minime de transparență în privința cadrului de colaborare dintre decidenții de la nivelul autorităților administrației publice centrale și locale și persoanele interesate din societatea civilă, în vederea promovării inițiativelor de politică publică; – reglementarea la nivel de normă primară a procedurii de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale asupra actelor normative care privesc în mod direct administrația publică locală și/sau care au impact asupra colectivităților locale, inclusiv aspecte vizând asigurarea transparenței cu privire la procedura de consultare; – reglementarea la nivel de normă primară a unor concepte și reguli generale cu privire la procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a documentelor de politici publice, din perspectiva conținutului minimal al unor documente sau a etapelor necesar a fi parcurse; -reglementarea la nivel de normă primară a unui cadru minimal cu privire la planificarea strategică a activității autorităților și instituțiilor publice și la evaluarea performanței acestora; – instituirea unor norme cadru pentru asigurarea continuității activității la nivelul autorităților publice în situația reorganizării acestora, prin reglementarea expresă, la nivel de normă primară, a unor reguli care să asigure atât continuitatea activității, inclusiv a avizării actelor normative, transferul corespunzător de funcții, atribuții și posturi între autorități sau instituții publice, fără a afecta beneficiarii activității autorităților publice, cât și o mai mare transparență a proceselor, asigurând garanții suplimentare pentru derularea obiectivă a proceselor; – instituirea de reguli cu privire la conformitatea administrativă a autorităților publice, inclusiv prin instituirea monografiei procedurilor administrative, sau la monitorizarea sarcinilor încredințate autorităților publice de către Guvern; – sistematizarea normelor privind ordinele, instrucțiunile și celelalte acte administrative cu caracter normativ emise de conducătorii ministerelor și ai celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și de prefecți.
Reglementările vizate de acest capitol au fost sistematizate cu păstrarea drepturilor și garanțiilor de acces și de spațiu civic pentru cetățeni, organizațiilor legal constituite și alte părți interesate, aceste reglementări urmărind creșterea capacității de îndeplinire a acestor obligații de către autoritățile publice și entitățile asimilate acestora, în condiții de eficiență și eficacitate.
TITLUL XII: Reguli procedurale privind răspunderea administrativă Codul de procedură administrativă reunește și clarifică procedurile pe care autoritățile și instituțiile publice trebuie să le parcurgă pentru stabilirea situațiilor de natură să atragă răspunderea administrativ disciplinară, contravențională și patrimonială, urmărindu-se, pe de o parte, diminuarea numărului de cazuri în care procedurile de atragere a răspunderii sunt declarate nelegale de către instanțe, iar pe de altă parte, eliminarea situațiilor de atragere abuzivă a răspunderii.
TITLUL XIII: Dispoziții finale și tranzitorii Acest titlu cuprinde prevederi referitoare la intrarea în vigoare a normelor Codului de procedură admnistrativă, actele normative ce vor fi abrogate, respectiv modificate odată cu intrarea în vigoare a Codului, măsurile specifice de punere în aplicare a acestuia, precum și unele măsuri ce vizează planificarea și asigurarea armonizării legislației speciale cu prevederile Codului de procedură administrativă.
Partajează acest conținut:
