AUR Bihor critică aprobarea alocării anuale de 6 milioane de lei pentru promovarea turistică a județului, acuzând lipsa unei strategii finale, absența datelor statistice de referință și a unor obiective măsurabile. Consilierul județean Ciprian Blejan susține că votul dat reprezintă, în fapt, un „cec în orb” pentru o inițiativă insuficient fundamentată.
„Ni s-a cerut să votăm ca judeţul şi municipiul să cheltuie peste 3 milioane de euro în următorii trei ani pe promovare turistică, dar fără să ştim concret ce înseamnă asta. E ca și cum am pleca într-o excursie scumpă fără să știm destinația, ruta sau ce facem acolo. Așa nu se lucrează cu bani publici”, susţine Blejan, explicând că „abținerea este un vot prin care cerem transparență. Nu suntem împotriva promovării turismului, suntem împotriva risipei mascate sub cuvinte frumoase”.
Întrebări obiective, justificări firave
În cadrul ședinței, Blejan a solicitat lămuriri privind:
• fundamentarea sumei alocate;
• identificarea piețelor țintă;
• existența unor studii care să argumenteze proiectul;
• modalitățile de evaluare a impactului;
• riscurile în cazul în care campania eșuează.
Consilierul judeţean a avertizat că, în lipsa unui punct de referință și fără indicatori de rezultat, discuția despre eficiența proiectului rămâne pur teoretică, iar succesul nu poate fi măsurat obiectiv.
Concret, Blejan a arătat că documentele atașate proiectului nu conțin date statistice privind numărul actual de turiști din județ, nici ținte minime sau prognoze privind evoluția acestui indicator după derularea campaniei. „Nu știm câți turiști avem acum, nu știm câți ne propunem să atragem. Practic, aruncăm bani în aer și sperăm să pice pe picioare.”
O altă problemă semnalată de liderul AUR Bihor a fost faptul că proiectul menționează – în termeni generici – promovarea pe piețe internaționale, în special Europa Occidentală, însă nu sunt precizate piețele-țintă, criteriile de selecție sau tipul de public vizat.
„Dacă tot vorbim de piețe externe, măcar să știm pe cine vrem să convingem. Altfel, riscăm să dăm bani doar ca să ne vedem frumoși pe panouri și clipuri scumpe.”

Turism sau afaceri?
De asemenea, deși proiectul este prezentat ca unul de promovare turistică, executivul a introdus în justificare elemente academice, economice, culturale și tradiționale, ceea ce, în opinia consilierului, ar putea dilua scopul principal.
Acesta avertizează că, în lipsa unor delimitări clare, există riscul ca o parte din fonduri să fie folosite pentru promovarea parcurilor industriale și științifice din Oradea – activități care ar trebui finanțate din alte bugete.
Totodată, Blejan a atras atenția și asupra riscului ca licitația internațională pentru achiziția serviciilor de promovare să fie organizată doar pe criteriul prețului, și nu al performanței, ceea ce ar putea compromite eficiența utilizării fondurilor publice.
În plus, acesta a remarcat că bugetul anual este definit în documente ca fiind „estimativ”, fiecare partener finanțator urmând să contribuie cu „până la 3 milioane lei/an”, ceea ce nu schimbă însă problema de fond.

„Faptul că scrie „până la” nu e vreun balsam pentru bani publici. Întâi trebuie să știm exact ce cumpărăm, nu cât de mult putem cheltui.”
În final, Blejan a subliniat că AUR Bihor va continua să monitorizeze modul în care sunt administrați banii publici. „Nu semnăm cecuri în alb. Și nu acceptăm să fim complici la experimente cu bani publici”; transmite liderul AUR Bihor.
Partajează acest conținut:
 
			






























