România se pregătește să intre într-o nouă etapă a transformării digitale din domeniul sănătății. Din 2026, fiecare cetățean va deține un Cod Personal de Sănătate (CPS) – un identificator digital unic, separat de Codul Numeric Personal (CNP), conceput special pentru a gestiona și proteja datele medicale. Este o inițiativă ambițioasă care promite să schimbe profund modul în care pacienții, medicii și instituțiile interacționează cu sistemul de sănătate, oferind o infrastructură informatică sigură, interoperabilă și centrată pe pacient.
Noul cod a fost prezentat public de prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senatul României, în cadrul Profit Health.forum, ca element central al viitorului dosar medical electronic. În viziunea sa, fiecare persoană va primi, încă de la naștere, un cod personal de sănătate distinct de CNP, care va deveni practic cheia către dosarul său medical. „În contextul digitalizării, o persoană, când se va naște, va primi un cod personal de sănătate diferit de CNP. Codul personal de sănătate va reprezenta practic dosarul lui medical”, a explicat Streinu-Cercel, subliniind că acest sistem va permite accesul controlat la informațiile esențiale despre sănătatea fiecărui individ, atât în țară, cât și peste granițe, în cazuri de urgență sau tratamente internaționale.
Proiectul face parte dintr-un amplu proces de modernizare a platformei informatice a asigurărilor de sănătate, derulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). La 15 octombrie 2025, instituția a anunțat oficial că actualul sistem PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate) – structura digitală care gestionează relațiile dintre pacienți, furnizori și casele de asigurări – urmează să fie înlocuit cu o platformă complet nouă, „modernă, sigură și accesibilă”, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Noul sistem este în prezent în faza de testare, iar lansarea sa este programată pentru anul 2026, moment în care va deveni operațional și Codul Personal de Sănătate.
Această tranziție vine ca răspuns la problemele majore semnalate de Curtea de Conturi, care, într-un audit publicat tot în octombrie 2025, a atras atenția asupra deficiențelor structurale ale PIAS. Raportul a indicat lipsa de interoperabilitate, vulnerabilități cibernetice, erori frecvente în validarea serviciilor medicale și o infrastructură tehnică depășită. În acest context, recomandarea Curții a fost clară: dezvoltarea unei noi platforme informatice care să asigure securitate, stabilitate și un management eficient al datelor medicale. CNAS a preluat această direcție, iar CPS devine acum instrumentul-cheie al unui sistem digital reconfigurat din temelii.
Prin introducerea Codului Personal de Sănătate, România separă identitatea civilă de cea medicală, o măsură considerată esențială pentru protejarea confidențialității datelor. Dacă în prezent accesul la informațiile medicale este adesea condiționat de CNP, noul sistem va funcționa pe baza unui cod distinct, utilizat exclusiv în scopuri medicale. Această separare nu doar că sporește siguranța datelor, dar simplifică și accesul legal la dosarul medical, atât pentru pacient, cât și pentru cadrele medicale autorizate.
Sistemul va permite autentificarea sigură și acces diferențiat la informații, în funcție de rolul utilizatorului. Pacienții își vor putea vizualiza propriul dosar printr-un portal online sau o aplicație mobilă dedicată, în timp ce medicii vor accesa doar datele strict necesare actului medical. În plus, toate accesările vor fi auditate și înregistrate în timp real, pentru a garanta transparența totală asupra modului în care sunt folosite informațiile personale. O altă componentă importantă o reprezintă interoperabilitatea internațională: CPS va putea fi utilizat și în afara României, în cadrul sistemului european de e-sănătate, permițând furnizarea rapidă a informațiilor medicale relevante în cazuri de urgență sau tratamente în străinătate.
Noua platformă informatică a CNAS va oferi o viziune unitară asupra istoricului medical al fiecărui cetățean. În dosarul electronic, pacienții vor regăsi informații complete despre consultații, internări, rezultate de laborator, rețete, vaccinări și antecedente medicale, toate accesibile într-un format intuitiv și securizat. Pentru prima dată, pacientul va avea control deplin asupra propriilor date medicale și va putea decide cui oferă acces și pentru ce perioadă. Totodată, sistemul va permite o comunicare mai rapidă între furnizorii de servicii medicale, reducând birocrația, erorile administrative și timpul pierdut în transferul informațiilor.
Tranziția către noua platformă va fi realizată etapizat, pentru a evita disfuncționalitățile care au afectat în trecut sistemul PIAS. Până la finalizarea procesului, actuala infrastructură va rămâne funcțională, iar pacienții și furnizorii vor continua să folosească serviciile existente. Ulterior, datele vor fi migrate treptat către noul sistem, cu testări și proceduri de verificare a securității cibernetice. În paralel, autoritățile vor elabora actele normative care vor reglementa emiterea și utilizarea CPS, modul de autentificare, protecția datelor și responsabilitățile furnizorilor medicali.
Introducerea Codului Personal de Sănătate marchează nu doar o modernizare tehnologică, ci o schimbare de paradigmă în modul în care este conceput sistemul medical românesc. Este trecerea de la un model birocratic, rigid și fragmentat, la unul digital, integrat și orientat spre nevoile pacientului. Prin acest proiect, România își propune să alinieze infrastructura medicală la standardele europene de eHealth și să creeze premisele unui sistem în care tehnologia, securitatea datelor și transparența se întâlnesc în serviciul sănătății publice.