La finalul lunii septembrie 2025, Judecătoria Oradea a pronunțat o hotărâre într-un dosar care a atras atenția comunității juridice: un practician în insolvență a fost condamnat pentru falsificarea unor documente judiciare și încercarea de a obține pe nedrept bani din fondul național de lichidare .
Cum a început totul
În perioada decembrie 2022 – ianuarie 2023, inculpatul, Gheorghe Gaja, practician în insolvență și titular al propriului cabinet, a modificat într-un sistem informatic o sentință civilă a Tribunalului Bihor. El a inserat în document o mențiune falsă potrivit căreia i s-ar fi aprobat un onorariu de 5.000 de lei, sumă ce urma să fie plătită din fondul de lichidare. Pentru a da autenticitate falsului, a introdus și semnătura și ștampila judecătorului sindic .
În plus, a emis o factură fiscală pentru aceeași sumă și a completat o declarație pe proprie răspundere, atestând în mod neadevărat că hotărârea judecătorească era definitivă și că onorariul fusese dispus în favoarea sa .
Pe 19 ianuarie 2023, toate aceste documente falsificate au fost trimise prin email către UNPIR Bihor, instituția care gestionează decontările, cu scopul de a obține plata .
Descoperirea falsului
Demersul nu a avut succes. Reprezentanții UNPIR Bihor au observat că în Buletinul Procedurilor de Insolvență sentința invocată nu conținea fraza privind onorariul. De asemenea, semnătura judecătorului sindic de pe sentința modificată era identică cu cea de pe încheierea de deschidere a procedurii, semn clar al unei alterări.
Confruntat cu cererea UNPIR de a aduce documentele în original, Gaja a încercat să „acopere” falsul, solicitând instanței o completare a sentinței. Cererea i-a fost respinsă ca tardivă. Ulterior, în aprilie 2023, acesta a renunțat la solicitarea de decont, motivând că nu mai găsește originalul sentinței .
Argumentele inculpatului
În fața judecătorilor, inculpatul a susținut că intenția sa nu a fost să obțină bani necuveniți, ci doar să depună cererea la timp și să primească un număr de înregistrare, urmând să aducă ulterior actele originale. El a afirmat că onorariul i se cuvenea oricum, chiar dacă instanța omisese să îl menționeze explicit .
Instanța a respins însă această apărare, arătând că obținerea unui drept prin falsificarea de documente constituie înșelăciune, chiar dacă dreptul ar fi fost real .
Soluția instanței
Judecătorii au reținut că faptele constituie:
- tentativă la înșelăciune,
- fals informatic (pentru modificarea sentinței),
- fals în declarații.
În schimb, pentru presupusul fals privind factura fiscală, inculpatul a fost achitat, neexistând probe clare că aceasta ar fi fost alterată electronic .
Pedeapsa aplicată a fost de 1 an și 6 luni de închisoare, dar cu suspendarea executării sub supraveghere pe o perioadă de 3 ani. În această perioadă, inculpatul trebuie să respecte mai multe obligații:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune,
- să anunțe orice schimbare de domiciliu sau loc de muncă,
- să participe la un program de reintegrare socială,
- și să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Oradea sau la Muzeul Țării Crișurilor .
În plus, a fost obligat să achite 1.500 lei cheltuieli judiciare către stat și 8.000 lei către UNPIR Bihor, drept cheltuieli de judecată.
