În România politică a toamnei lui 2025, o întrebare simplă ridică semne de întrebare complicate: câtă încredere mai au cetățenii în partidele care le cer votul de trei decenii încoace? Răspunsul, surprins într-un sondaj realizat de INSCOP Research la începutul lunii septembrie, arată că jumătate dintre români s-ar orienta către un partid nou, dacă ar avea această opțiune la următoarele alegeri.
Cifra de 50,6% este una care spune o poveste mai amplă decât un simplu procent statistic. Ea arată o schimbare de atitudine față de 2015, când doar 29,8% dintre respondenți erau dispuși să acorde încredere unei formațiuni abia apărute. Între timp, nivelul de scepticism față de partidele tradiționale a crescut vizibil: numai 28,8% resping astăzi ideea, iar restul – aproape 20% – rămân în zona gri a nehotărârii.
Când privim mai atent la structura acestui electorat „gata de schimbare”, descoperim nu doar o categorie, ci mai multe. Tinerii sunt, de departe, cei mai dornici să experimenteze altceva: 64% dintre cei sub 30 de ani și 57% dintre cei cu vârste între 30 și 44 de ani ar alege o formațiune nouă. Odată cu înaintarea în vârstă, apetitul pentru risc scade – doar 36% dintre cei trecuți de 60 de ani se arată dispuși să facă un asemenea pas.
Nu doar vârsta contează, ci și mediul social și profesional. În timp ce 60% dintre angajații din privat ar vota cu un partid nou, doar 46% dintre cei de la stat împărtășesc aceeași opțiune. Din punct de vedere al educației, nu există diferențe dramatice – fie că vorbim de studii primare, medii sau superioare, procentele gravitează în jurul a 50%. În schimb, geografia urban-rural aduce nuanțe interesante: Bucureștiul pare mai conservator, cu doar 46% în favoarea partidelor noi, în timp ce urbanul mic depășește pragul de 54%.
Pe frontul preferințelor politice deja exprimate, paradoxul este și mai puternic. Alegătorii AUR conduc detașat la deschiderea față de noi formațiuni – șase din zece ar sprijini o alternativă. Urmează simpatizanții USR (50%), votanții PNL (44%) și, într-un procent mai redus, cei ai PSD (38%). Această distribuție arată că nemulțumirea față de partidele consacrate nu ține cont de stânga sau dreapta, ci de o stare generalizată de dezamăgire.
Aceeași dispoziție se reflectă și într-o întrebare mai tranșantă: ar trebui partidele existente să dispară și să fie înlocuite cu unele noi? 55,1% dintre români au spus „da”, ceea ce înseamnă că peste jumătate dintre cetățeni își doresc nu doar o corecție, ci o resetare completă. Sprijinul este covârșitor la tineri și la persoanele cu educație primară, dar vizibil mai scăzut la cei cu studii superioare.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, vede în aceste rezultate un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică. „Nu este vorba doar de o nemulțumire punctuală față de guvernare, ci de o dorință de resetare structurală a sistemului politic”, a explicat acesta. Dacă în 2015 doar trei din zece români s-ar fi orientat către un partid nou, astăzi jumătate dintre ei declară că sunt pregătiți să facă pasul.
Sondajul, realizat pe un eșantion de 1103 persoane prin metoda CATI, are o marjă de eroare de ±2,95% și confirmă, cu un grad de încredere de 95%, că România traversează un moment de răscruce.
Privind aceste cifre, devine limpede că spațiul politic tradițional se clatină pe fundații fragile. Ceea ce ieri era o simplă nemulțumire, astăzi se transformă într-o disponibilitate clară pentru schimbare. Întrebarea rămâne dacă, la următoarele alegeri, românii vor da șansa unei noi formațiuni să transforme frustrarea în realitate politică.
